Colindele sunt cântece folclorice manifestate în perioada sărbătorilor. Colindatul din preajma Crăciunului este una dintre cele mai frumoase tradiții, prin care atât copiii, cât și adulții se bucură de sărbătoarea nașterii Domnului, primind, în schimb, mere, colaci, covrigi și dulciuri.
Colindatul este un cuvânt care derivă din latinescul „calenda”. În trecut, colindatul se efectua în cete, în grupuri de oameni care mergeau din poartă în poartă, în tot satul, urând oamenilor de bine. De asemenea, colindătorii purtau costume tradiționale românești, obicei care este încă ținut în anumite părți ale țării. Unul dintre elementele nelipsite ale costumului era traista încăpătoare, unde colindătorii își depozitau merindele primite.
Semnficația colindelor
În seara de Ajun, cete de băieți înfăptuiesc tradiția mersului cu Steaua. Aceștia se folosesc de o stea mare de lemn, împodobită cu beteală, hârtie colorată și crenguțe de brad, lipind o iconiță cu Maica Domnului și pruncul în mijlocul acesteia. Astfel, colindătorii dau vestea nașterea lui Isus, prin versurile „Că astăzi curata/ Prea nevinovata / Fecioara Maria / Naște pe Mesia.”
Obiceiul mersului cu Capra, Turca sau Brezaia, are loc începând cu data de 20 decembrie. Jocul Caprei (omorarea, bocirea, înmormântarea, învierea) a fost, inițial, un element de cult. Totuși, în timp, a devenit un ritual menit să aducă belșug anului care urmează. Însă, în prezent, mersul cu Capra este o adevărată manifestare a spiritului artistic prin etalarea de măști și costume deosebite.
Astfel, pentru colindatul cu Capra, sunt necesare măștile originale – capra, ciobanul, țiganul, butucarul, dar și măștile de draci și moși care întregesc momentul prin nota de umor.
Umblatul cu Ursul este o tradiție care se mai răgăsește în Moldova, înainte de Anul Nou. Un băiat poartă pe cap și pe umeri blana unui animal, întruchipând un urs. Masca este condusă de un “ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul “puiului de urs”).
Ursarul este cel care încurajează Ursul să izbească puternic pământul cu tălpile, prin versurile Joacă bine, măi Martine/Că-ţi dau pâine cu măsline. Inițial, manifestația avea rolul de purificare, ajungând, în timp, ca urare de bine pentru anul care urmează.
Semnificația turtelor și a colacilor făcute de gospodine
În preajma Crăciunului, gospodinele făceau turte și colaci pentru a împărți în ziua de Ajun. Turtele se fac folosind făina de grâu „cernută cu sita cea deasă” și se pun una peste alta, pe sobă sau pe plită, ca să se usuce. Turtele se mai numesc și scutecele sau pelincele Domnului.
Coacerea colacilor este o adevărată tradiție în anumite zone ale țării. Femeia care îi prepară trebuie să meargă în grădină cu mâinile pline de aluat și să zică către fiecare pom astfel: „Măr, prun, păr etc., astfel de rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele”.
Dacă ți s-a părut interesant acest articol, te invităm pe pagina de Facebook Agromedia.ro pentru mai multe discuții despre agricultură, trucuri și sfaturi pentru gospodari!
