Pe data de 29 iunie, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, considerați cei mai mari propovăduitori ai credinței creștine. Motivul pentru care cei doi apostoli sunt sărbătoriți împreună este legat de faptul că au fost martirizați împreună, pe data de 29 iunie, în anul 67.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt considerați ocrotitori ai penitenciarelor din România, fiind și ei, la rândul lor, întemnițați. Deși s-au lepădat de Dumnezeu, Sfinții Petru și Pavel au ajuns cei mai importanți propovăduitori ai credinței creșine. Petru s-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creștini.
Sfinții Petru și Pavel protejează fermierii
Sfântul Petru este patronul agriculturii și este cel căruia țăranii se roagă pentru a avea parte de recolte bogate. Se spune că atunci când oamenii îl hulesc pe Dumnezeu și se îndreaptă de credința adevărată, Sânpetru trimite asupra lor necazuri sub forma fenomenelor meteorologice și le distruge recoltele trimițând grindină.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel îi protejează pe fermieri de furtuni, iar oamenii îi sărbătoresc timp de trei zile pentru ca producția să fie bogată. În tradiția populară, sărbătoarea mai este cunoscută și sub numele de Sânpetru şi marchează începerea secerişului şi jumătatea verii agrare.
Se spune că în ziua de dinaintea Sfinților Apostoli Petru și Pavel spiritele cerului umblă libere pe pământ și îi pedepsesc pe cei care nu dorm în casă. Pentru a se apăra de aceste spirite, oamenii poartă în buzunare o punguţă de culoare roşie care conţine usturoi şi pelin.
Sfântului Petru i-au fost înredințate de Dumnezeu cheile Raiului, veghind la Poarta Raiului și fiind stăpânul cămărilor cerești și ale animalelor sălbatice. Aceste este motivul pentru care sărbătoarea poartă și numele de “Sărbătoarea lupilor, pentru că Sfântul Petru are misiunea de a hrăni lupii.
Sfântul Petru mai are misiunea de a păzi recoltele agricole, topind grindina în bucățele mici. Astfel, Sfântul Petru se asigură că recoltele de la câmp nu sunt distruse.
Superstiții de Sfântul Petru și Pavel
Luna iunie este o lună încărcată cu tradiții și superstiții, iar sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel aduce în atenția românilor multe obiceiuri populare. Se spune că cine ține post negru în această zi, poată să își pună o dorință care i se va îndeplini până la data Bunei Vestiri, adică pe 25 martie, în anul ce vine. Începând cu această zi, cucul și privighetorile nu mai cântă, tot până la Buna Vestire.
Pentru ca Sfinții Apostoli să protejeze recoltele, tradiția spune că, în această zi, nu se scutură merii. De asemenea, până în ziua praznicului, fetele tinere nu au voie să mânănce mere, din respect pentru cei trecuți în neființă. În schimb, femeile în etate nu au voie să consume mere până la Sărbătoarea Sfântului Ilie.
Se spune că, de Sânpetru, atunci când Sfântul Petru pocnește din bici, scânteile ieșite se tranformă în licurici care au menirea să îi călăuzească pe călătorii rătăciți.
În această zi nu este bine să tune, altfel nucile şi alunele vor fi viermănoase sau nu vor avea miez.
În ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel, este bine să împărțim prietenilor și vecinilor mere și miere, urându-le sănătate și spor în toate. După masa de prânz, oamenii care au dăruit ofrande pot mânca și ei mere, punându-și o dorință arzătoare care se spune că se va îndeplini.
Pentru a le feri pe tinerele fete de ielele care le pot fura norocul, mamele lor pregătesc un talisman, o punguță roșie în care se pune usturoi și frunze de pelin. Acest talisman este purtat de fete timp de trei zile.
