Semințele de in poartă denumirea oficială de Linum usitatissimum și sunt originare din Orientul Mijlociu. Unul dintre beneficiile principale pentru care sunt cunoscute semințele de in este conținutul de grăsimi sănătoase Omega-3 și fibre.
Beneficiile semințelor de in
Semințele de in sunt cunoscute pentru coținutul de fibre, 3 grame într-o singură linguriță, reprezentând 11% din doza zilnică recomandată. De asemenea, acestea mai conțin 42% grăsimi, 29% carbohidrați și 18% proteine.
Semințele de in mai conțin tiamina, o vitamina B solubilă în apă care ajută organismul să metabolizeze carbohidrații și aminoacizii. În plus, mai conțin niacină, vitamina B6 și acid folic, mangan, magneziu, fosfor, cupru, seleniu.
Astfel, fibrele regăsite în semințele de in ajută la stimularea digestiei, dar și la reglarea colesterolului din sânge. Atunci când sunt consumate cu o cantitate potrivită de apă, dizolvă fibrele insolubile care, nedizolvate, pot rămâne în tractul intestinal și absorb apa.
Bogate în aminoacizi arginină, acid aspartic și acid glutamic, semințele de in sunt o sursă bună de proteină vegetală, îmbunătățind imunitatea, reducând colesterolul și având proprietăți anti-fungice.
Au capacitatea de a scădea nivelul zahărului din sânge, datorită conținutului de fibre insolubile care încetinesc eliberarea zahărului în sange și reduc zahărul din sânge, fiind des integrate în alimentația persoanelor care suferă de diabet.
Tot fibrele solubile sunt responsabile pentru senzația de sațietate pe care o oferă consumul semințelor de in, ajutând la încetinirea digestiei și la activarea unor hormoni care controlează pofta de mâncare.
Conținutul de lignani, cu proprietăți antiangiogeneză poate opri tumorile să formeze noi vase de sânge. De asemenea, lignanii sunt responsabili și pentru protejarea împotriva bolilor cardiovasculare și a altor boli cronice.
Cum se pot consuma semințele de in
Specialiștii recomandă consumul semințelor de in alături de o cantitate mare de apă. O linguriță de semințe de in pe zi poate fi de ajuns. Acestea se pot consuma în shake-uri, salate, în prăjituri, alături de iaurt, în cereale. De asemenea, pot fi folosite ca înlocuitor pentru ouă în deserturile vegane.
Acestea pot fi consumate și sub formă de ulei presat la rece care conține un tip de acid gras Omega-3 numit acid alfa-linolenic (ALA). Totuși, uleiul de semințe de in nu are aceleași proprietăți, pierzând din fibre și minerale în timpul procesării.
Semințele de in se pot depozita în borcane cu capac închis etanș și în camere întunecoase și răcoroase. Uleiul de in este mult mai sensibil la lumină, așa că trebuie depozitat cu atenție, într-un spațiu întunecos și rece.
Efecte secundare
De cele mai multe ori, semințele de in pot provoca constipație atunci când sunt consumate în cantități mari și fără destulă apă. Nu sunt recomandate în cazul femeilor însărcinate sau persoanelor care suferă de afecțiuni esofagiene sau gastrointestinale.
