Izvorul Tămăduirii, sărbătoare mare în Săptămâna Luminată. Ce semnifică ziua în care se sfințesc apele

05.05.2021
Izvorul Tămăduirii, sărbătoare mare în Săptămâna Luminată. Ce semnifică ziua în care se sfințesc apele

Izvorul Tămăduirii este o mare sărbătoare care are loc în ziua de vineri a Săptămânii Luminate. Fiind una dintre sărbătorile legate de Paște, Izvorul Tămăduirii nu are o dată fixă, fiind ziua în care se sfințesc apele, slujbă numită și Aghiasma Mică.

Semnificația Izvorului Tămăduirii

Legenda spune că importanța și semnificația Izvorului Tămăduirii provine de la povestea împăratului Leon cel Mare (457-474) . Acesta încă nu era încoronat, însă a luat parte la o adevărată minune, aflându-se în jurul Constantinopolului.

Astfel, înainte ca Leon să ajungă împărat, a găsit un biet orb, mergând printr-o pădure. Leon a încercat să-l ajute pe omul orb, ghidându-i calea, însă acesta avea nevoie urgent de apă. Leon a plecat în căutarea unui izvor, fiind deznădăjduit atunci când și-a dat seama că nu găsește nicio sursă de apă în jur.

Conform legendei, Leon a auzit atunci glasul Fecioarei Maria care i-a spus unde va găsi un izvor din care să-i ofere orbului apă și cu care să-i curețe ochii. Leon a găsit repede izvorul și i-a potolit orbului setea, apa dovedindu-se a avea puteri vindecătoare pentru că orbul și-a recăpătat vederea.

Leon nu a uitat niciodată faptul că a luat parte la o asemenea minune, ridicând o biserică lângă izvorului tămăduitor atunci când a ajuns împărat. Apa acelui izvor a fost sursa vindecării pentru mulți dintre supușii lui.

Ani mai târziu, împăratul Justinian (527-565) a construit o biserică și mai mare în același loc, după ce a fost vindecat de o boală grea, de apa aceluiași izvor.

Astfel, credincioșii merg și în ziua de azi în Istanbul, la Biserica „Izvorul Tămăduirii”, pentru a se ruga lui Dumnezeu și a se închina în acest locaș. Deși construcția în sine a suferit mai multe modificări de-a lungul timpului, chiar și în prezent există, în subsolul bisericii, un paraclis din secolul al V-lea, construit de împăratul Leon, și izvorul cu apa tămăduitoare.

Obiceiuri de Izvorul Tămăduirii

Această zi este strâns legată și de Vinerea Mare prin lacrimile vărsate de Fecioara Maria lângă Crucea lui Iisus care s-au transformat într-un izvor de speranță și vindecare.

Credincioșii sunt așteptați la biserică pentru a lua parte la slujba de sfințire a apei, numită și Aghiasma mică, apă ce se poate consuma tot timpul anului. În anumite zone ale țării, preoții merg la casele creștinilor pentru a le stropi cu apă sfințită.

În România se regăsesc trei izvoare vindecătoare, conform legendei populare. Acestea sunt la Mânăstirea Ghighiu, la Mănăstirea Horaicioara, şi la Mănăstirea Prislop.

Fiind o zi de mare importanță, sărbătoarea Izvorului Tămăduirii propune multe tradiții și obiceiuri pentru români. Conform tradiției populare, persoanele bolnave care beau din apa sfințită în dimineața zilei, își îmbunătățeau mult starea de sănătate.

Fiecare cameră a casei se stropea cu Aghiasma Mică pentru a feri casa de rele, asemenea animalelor, grădinilor și livezilor pentru a avea parte de o cultură roditoare și pentru a proteja culturile de grindină.

Gospodinele nu au voie să spele, să calce sau să coasă, fiindcă este zi de mare sărbătoare, iar treburile începute în zilele sfinte nu se vor termina niciodată.

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *