Spanacul poartă denumirea oficială de Spinacia oleracea și este o plantă perenă comestibilă, originară din Orient. Spanacul se poate recolta din primăvară și până la începutul iernii, fiind un superaliment recomandat de specialiști pentru o dietă sănătoasă.
Spanacul conține proteine, vitaminele A, B, C, E și K, fosfor, calciu, potasiu, magneziu, fier și zinc.
Cultivarea spanacului – factori de mediu
Semințele de spanac pot germina la temperaturi de 2-3 grade Celsius, iar temperatura optimă de creștere este între 15 și 17 grade Celsius. Spanacul nu are nevoie de foarte multă lumină, așadar prosperă în perioada toamnei și a primăverii.
În ceea ce privește umiditatea, spanacul are nevoie de un procent optim de 75%, la adâncimea de 20-25 de cm.
Așadar, acesta se poate cultiva și în zone cu un climat mai cald, dar și mai rece, la câmp sau în solarii. Specialiștii recomandă să se cultive înainte sau după cartofi, castraveți, mazăre, fasole sau roșii.
Spanacul are nevoie de soluri bogate în humus, cu pH 6,5 – 7,5, și bogat în minerale precum azotul, fosforul și potasiul, fiind recomandată o zonă umbrită.
Perioade optime pentru cultivarea spanacului:
- primăvară timpurie – se seamănă între 1 și 20 septembrie
- primăvara – se seamănă între 1 și 30 martie
- vara – se seamănă între 15 iulie și 10 august pentru proucția de toamnă
Pregătirea terenului
Solul trebuie curățat de resturile vegetale ale culturii anterioare, mărunțit și nivelat. De asemenea, este indicat un proces de fertilizare al solului cu gunoi de grajd semidescompus, pentaoxid de fosfor și oxid de potasiu.
Este necesară și o arătură, la o adâncime de 28 – 32cm, urmând un proces de erbicidare cu două săptămâni înainte de înființarea culturii.
Plantarea spanacului cu răsaduri
Pentru a face răsaduri, se seamănă 2-3 grame de semințe la metru pătrat de sera sau răsadniță. În câmp, răsadurile se plantează la distanțe de 40 de cm între benzi, 20 de cm între rânduri și 12-18 cm între plante, pe rând.
Pentru semănarea directă în câmp, adâncimea optimă este între 1 și 3 cm, iar densitatea este de 2-2,5 kg de sămânță la hectar.
Îngrijirea spanacului
Atunci când frunzele spanacului au în jur de 10 cm, se recomandă procesul de mulcire și de fertilizare cu azot, fosfor și potasiu în proporții de 150/94/100 la hectar.
În cazul culturilor la câmp, este indicată folosirea parazăpezilor la distanță de 20 – 30cm. În timpul vegetației, spanacul se prășește mecanizat de 2-3 ori sau manual pe rândurile de plante.
De asemenea, este necesară irigarea, de 2, 3 ori (prima udare chiar după plantare), folosindu-se în jur de 200-300 de metri cubi de apă la hectar.
Boli și dăunători – metode de combatere
Spanacul este, cel mai adesea, atacat de virusul mozaicului castraveților la spanac, sau virusul care se transmite prin semințe, provocând pete galbene pe suprafața frunzelor.
De asemenea, spanacul poate fi atacat și de mană, răspândită pe toate organele aeriene, sub forma unor pete de culoare verzi-gălbui. Astfel, frunzele vor ajunge să se ofilească și să se usuce.
Pentru a preveni apariția bolilor, se recomandă rotația de cultură la o perioadă de 2, 3 ani, eliminarea buruienilor, tratarea termică a semințelor cu apă caldă de 50 de grade Celsius, timp de 25 de minute.
Pentru combatere, se pot folosi pesticidele specifice culturii spanacului, asemenea Aliette 80WG-0.2, Ridomil Gold 68 WG – 0.25% la intervale de 7-14 zile.
În ceea ceea ce privește dăunătorii, cei mai periculoși sunt melcii fără cochilie, muștele minatoare, dar și afidele, păduchii, puricii, musculița albă de seră, acarienii.
Recoltarea spanacului
Este important de reținut că spanacul se recoltează doar pe vreme uscată, atunci când roseta spanacului a ajuns la mărimea specifică soiului.
În cazul culturii de primăvară, spanacul se recoltează din aprilie până în prima jumătate a lunii iunie, iar în cazul celei de toamnă, începând cu a doua jumătate a lunii octombrie până finalul lunii noiembrie.
