Nanobiotica vegetală este o tehnologie de ultimă generație pe care cercetătorii americani de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) vor să o pună în aplicare cât mai curând. Practic, oamenii de știință au detectat puterea foarte mare de analiză chimică a plantelor și au hotărât că este un domeniu care, pe viitor, ar putea să ajute.
Rădăcinile spanacului detectează materialele explozibile
Inginerii MIT au avut rezultate foarte bune, deși noua nanotehnologie a fost dezvoltată de-abia începând cu anul 2016. Scopul nanotehnologiei este de a introduce anumite sisteme și componente electronice în plante, oferind acestora abilități noi.
Până acum, cercetătorii au observat că spanacul este capabil să transmită informații despre schimbările climatice și să detecteze materialele explozibile, susțin sursele Euronews.
Spanacul și reacțiile sale ar putea să prevină o viitoare secetă, poate detecta un nivel ridicat de poluare și descoperi existența unor materiale explozibile, trimițând informațiile către oamenii de știință, wireless. Compușii întâlniți deseori în materialele explozibile se numesc nitroderivații aromatici, iar rădăcina spanacului are abilitatea de a-i descoperi. Practic, nanotuburile de carbon din interiorul frunzelor plantei lansează un semnal care atunci când este receptat cu o cameră cu infraroșu, alertează cercetătorii printr-un mail.
„Plantele sunt niște analiști chimiști foarte buni. Au o rețea de rădăcini în expansiune în sol, testează constant apa freatică și au o modalitate de a-și asigura singure energia pentru transportul apei până la frunze. Este o nouă demonstrație pentru cum am reușit să depășim bariera de comunicare plantă-om”, a declarat profesorul ți cercetătorul MIT Michael Strano.
Plantele absorb o cantitate mare de date din mediul înconjurător
Deși primul scop al experimentului nanobioticii vegetale a fost legat de detectarea materialelor explozibile, cercetătorii au observat imediat că plantele au capacitatea de a acapara un număr mare de date din mediul înconjurător. Astfel, acestea sunt capabile să ofere informații despre schimbările climatice, despre poluare și alte condiții de mediu.
În primele faze ale experimentului, cercetătorul Michael Strano a dorit ca plantele să fie senzori pentru materiale poluante prin folosirea nanoparticulelor. Astfel, acesta a reușit să descopere apariția oxidului de azot, un element de poluare generat de arderi, prin schimbarea procesului de fotosinteză.
„Plantele răspund foarte bine la mediul înconjurător. Știu că va fi secetă cu mult înainte să știm noi. Ele pot depista mici modificări în proprietățile solului și în potențialul de apă. Dacă accesăm acele căi de semnalizare chimică, avem acces la o multitudine de informații”, completează cercetătorul.
O altă abilitate a spanacului, descoperită de oamenii de știință de la MIT, este aceea de a funcționa ca un catalizator atunci când este transformat în nanofolii de carbon. Astfel, bateriile metal-aer și pilele de combustie vor fi mult mai eficiente. Profesorul Shouzhong Zou, cercetătorul principal al acestui studiu a explicat că spanacul poate fi un „catalizator durabil pentru o reacție de oxido-reducere, din resurse naturale”.
Această descoperire poate avea un impact pozitiv mare asupra mediului înconjurător, prin care bateriile litiu-ion ar putea fi înlocuite cu bateriile metal-aer.
„Metoda pe care am testat-o poate produce catalizatori foarte activi, pe bază de carbon, din spanac, care este o biomasă regenerabilă. De fapt, credem că depășește chiar catalizatorii comerciali din platină atât în ceea ce privește activitatea, cât și stabilitatea”, comunică omul de știință.
Cercetătorii au ales spanacul pentru acest experiment datorită conținutului de fier și azot, două dintre componentele principale ale compușilor cu caracter catalizator. Spanacul a fost spălat, zdrobit și transformat în pulbere pentru a putea fi utilizat în formă de nanofolii.
