Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii este cea mai veche sărbătoare creștină, de mare importanță, trecută în calendar cu cruce roșie. Prăznuită pe data de 14 septembrie, sărbătoarea amintește de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota.
Numele sărbătorii este legat de crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, fiind a doua sărbătoare importantă din noul an bisericesc (care începe pe 1 septembrie), prima fiind Nașterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică).
Înălțarea Sfintei Cruci marchează două evenimente importante
Conform Bisericii Ortodoxe, sărbătoarea marchează și alte două evenimente importante pentru creștini. Astfel, credincioșii se gândesc la găsirea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul. Episcopul Macarie al Ierusalimului a fost cel care a înălțat crucea în fața poporului, pe data de 14 septembrie din anul 335.
În anul 629, crucea a fost adusă de la perși, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
De Ziua Crucii, creștinii mai fac pomenirea următorilor sfinți:
- Adormirii în Domnul a Sfântului Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului
- Împărătesei Plachila
- Sfinților Părinți care au participat la Sinodul al VI-lea Ecumenic
- Sfântului Mucenic Papa
- Sfântului Mucenic Teoclit; Sfântului Valerian, pruncul
- Sfântului Cuvios Mucenic Macarie de la Mănăstirea Dionisiu (Muntele Athos)
- Sultanei Mara, prințesă Serbiei
Rugăciunea Sfintei Cruci pentru înlăturarea răului din casă
Rugăciunea Sfintei Cruci are o putere mult mai mare, atunci când este rostită astăzi:
Să se scoale Dumnezeu, și să se risipească vrăjmașii Lui, și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul. Să piară cum piere fumul, cum se topește ceara de fața focului, așa să piară demonii de la fața celor ce-L iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul Crucii, zicând:
Bucură-te, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, care gonești demonii cu puterea Celui ce S-a răstignit pe tine, a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a pogorât la iad, și a calcat puterea diavolului, și te-a dăruit nouă pe tine, cinstita Crucea Sa, spre izgonirea a tot vrăjmașul.
O, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, ajută-mi mie cu Sfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu și cu toți Sfinții, în veci. Amin.
Obiceiuri și superstiții de Ziua Crucii
În această perioadă, gospodarii bat nucii și strâng rămurele de aluni din pădure. Tradiția spune că, cei care vor culege rămurele de alun astăzi, de ziua Crucii, le vor putea folosi ca leacuri, acestea având puteri tămăduitoare.
Asemenea crengilor de alun, plantele de leac, asemenea frunzelor de busuioc, mentă, măghiranu și cimbrul, vor avea puteri tămăduitoare dacă sunt sfințite la biserică de Ziua Crucii și apoi puse lângă icoană, în casă.
O altă tradiție spune că, de Ziua Crucii, este bine să duci monede la biserică, pentru a fi sfințite, iar, mai apoi, păstrate în portofel, lângă o cruciuliță. Astfel, vom avea spor și reușite în muncă.
Superstiția zilei spune că nu este bine să mânânci usturoi, nuci, pepene sau prune, miezul acestora semănând cu o cruce. Tradiția populară spune că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă, iar dacă ciorile se adună pe gard, va cădea bruma.
Pelerinaje de Înălțarea Sfintei Cruci
Pe data de 14 septembrie, mii de credincioși se îndreaptă către Mânăstirea Dervent, din județul Constanța, în pelerinaj, fiind Ziua Hramului sfântului lăcaș, praznicul împărătesc dedicat Înălțării Sfintei Cruci.
Un alt pelerinaj are loc pe Muntele Mic, cu ocazia praznicului Înălțării Sfintei Cruci. De asemenea, credincioșii se roagă la icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului de la Mânăstirea Călugăra, Mânăstirea Teiuş şi Parohia Măru, din Eparhia Caransebeşului.
