Ziua Crucii este sărbătorită pe 14 septembrie și amintește de ziua în care a avut loc Înălţarea Sfintei Cruci. Această zi de mare sărbătoare este marcată în calendarul creștin ortodox cu cruce roșie, ceea ce înseamnă o serie de interdicții și obiceiuri care se respectă.

Ziua Crucii este cea mai veche și mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe în¬chinate cinstirii Sfintei Cruci.

Se amintesc 2 evenimente deosebite din istoria lemnului Sfintei Cruci: Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul și înălțarea ei solemnă în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335.

Ziua Înălțării Sfintei Cruci mai poartă numele, în tradiția populeră și de Ziua Crucii, Ziua Șarpelui sau Cârstovul Viilor. Ziua de 14 septembrie, Înălțarea Sfintei Cruci – Ziua Crucii, este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Se spune că de Ziua Crucii se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele și plantele ce au fost lăsate la lumină în primăvară. În această zi, preotul sfinteşte via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.

În această zi nu se mănîncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

 Vasile Căprar duhovnicul parohiei din Șimișna, a amintit în cuvântul său de învățătură, de aflarea Sfintei Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul. “Constantin cel Mare a trimis-o pe masa sa, Elena, la Ierusalim să găsească cinstita Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul. După multe căutări, un bătrân pe nume Chiriac, i-a spus, că romanii au aruncat-o într-o peşteră şi au aruncat peste ea, gunoaie, a mers acolo şi a găsit cele trei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul şi cei doi tâlhari. Dar se punea întrebarea, care este Sfânta Cruce cea adevărată a mântuitorului. Şi întâmplându-se ca în acel timp, să treacă un bolnav pe acolo, au atins cele trei Cruci pe rând, şi când au atins Crucea Mântuitorului, s-a întâmplat minunea, fata bolnavă s-a tămăduit. Ş-atunci, toţi s-au închinat până la pământ, spunând, doamne miluieste-ne. Cu sobor mare au adus Crucea la Ierusalim, dar pentru că venise multă lume s-o vadă, poporul a strigat s-o ridice pe ceva mai înalt s-o vadă măcar toţi, dacă n-o pot atinge”.

Ce se face de Ziua Crucii

La intrarea în lăcașul, preotul paroh împreună cu enoriașii veniți la sfânta liturghie, s-au închinat sfintei Cruci și icoanei Mântuitorului, sub care a fost așezat un giulgiu, iar apoi, au făcut mătănii. Mătăniile se fac în semn de veneraţie şi de pocăinţă prin îngenunchere şi înclinare a corpului până la pământ. Susana o enoriașă ne-a povestit că, cu mulți ani în urmă în postul Sfintelor Paști, postul Crăciunului și Adormirii Maicii Domnului, la slujba de la vecernie, făcea mătănii și se închina sfintei Cruci. ”Întotdeauna făceam mătănii, mă închinam Crucii și icoanei lui Iisus. Acum nu mai face nimeni mătănii, le este rușine să se aplece, dar mă bucur că părintele a venit acum cu această idee”.

”De ziua Crucii se bat nucii”

Potrivit tradiției, pe Valea Someșului începând din această zi, se culeg nucile și se bat nucii. Se spune că cine bate nucii în această zi, acei copaci, vor fi roditori în anii următori. ”Noi așa știm că de Ziua Crucii trebuie să batem nucii, că dacă îi batem anul viitor vom avea mai multe nuci, și să știți că este adevărat. S-a întâmplat în câțiva ani să nu-i batem, și au fost foarte puține. Nu știu explicația, dar eu cred în superstiții” a mărturisit Aurelia o localnică. Un alt obicei, tot în această zi, se culege dovlec pe care oamenii îl păstrează și-l folosesc pentru diferite boli.

În calendarul ortodox avem şi alte zile închinate Sfintei Cruci – Scoaterea Cinstitului lemn al cinstitei şi de viata făcătoarei Cruci – sărbătorită pe 1 august – Arătarea semnului Sfintei Cruci Împăratului Constantin prăznuită pe 7 mai – Duminica a treia din Postul Paştilor – Două duminici speciale, notate în calendar ca Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci şi Duminica după Înălţarea Sfintei Cruci şi Două zile pe săptămână – miercurea şi vinerea sunt consacrate cinstirii Sfintei Cruci.

Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii (14 septembrie) este și data ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei. Principalele obiceiuri și practici de schimbare a anotimpului călduros (vara) cu unul rece (toamna) sunt concentrate în jurul echinocțiului de toamnă și se manifestă cu ocazia unor sărbători religioase sau populare ce ating maximul la Ziua Crucii.

Această sărbătoare este şi un important hotar între anotimpuri. În calendarul creştin-ortodox – Închinarea Sfintei Cruci, (17/30 martie) şi Ziua Crucii de toamnă (14/27 septembrie) împart anul în două anotimpuri a cîte şase luni. Se zice că pămîntul „se deschide” pentru reptile, insecte, plante la începutul primăverii, la Ziua Crucii de primăvară şi „se închide” în ziua Crucii de toamnă.

Calendarul popular consemnează această zi și sub alte denumiri cum ar fi Cârstovul Viilor sau Ziua Șarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele viticole și marchează începutul culegerii viilor iar sub denumirea de Ziua Șarpelui este cunoscută pretutindeni. Acum se crede că șerpii și alte reptile încep să se retragă în ascunzișurile subterane, hibernând până în primăvara următoare, la 17 martie.

Se strâng ultimele plante de leac

De Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micșunele, mătrăguna, năvalnic) ce se duc, împreună cu buchetele de flori și busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii și a fi sfințite. Plantele se păstrează, apoi, în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite la nevoie în vindecarea unor boli. Se consideră că acum florile se plâng una alteia pentru că se usucă și mor iar cele ce înfloresc după această zi (brândușa de toamnă) sunt6 socotite flori ale morților.

Se face un ritual pentru pomii neroditori

În această zi, în Bucovina se săvârșesc acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De exemplu, oamenii atârnă în ramurile pomilor fără de rod vițe de castraveți și cruci de busuioc sfințit crezând că, în modul acesta, vor beneficia de rod bogat în toamna viitoare. În Ziua Crucii nu se mănâncă usturoi, prune, nuci şi pepeni, deoarece aceste alimente se aseamănă cu forma crucii. Tot în această zi se bat nucii şi se adună ramurile de alun. Tradiţia spune că atunci când sunt recoltate în Ziua Crucii, ramurile alunilor primesc puteri miraculoase şi devin unelte folositoare fântânarilor, care vor să depisteze noi izvoare subterane.

Prognozele meteorologice populare se împlinesc

Prognozele meteorologice din vechime pentru Ziua Crucii se împlinesc : când cocorii se pregătesc de plecare este un semn că se răceşte vremea. Dacă tună în această zi va fi o toamnă lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine să se culeagă călinele, pentru că, în acest caz, în ajunul sărbătorii, va fi o noapte geroasă. Ziua Crucii vesteşte că vara s-a sfârşit şi toamna îşi intră, cu adevărat, în drepturi.

Prognozele meteorologice din vechime pentru Ziua Crucii sunt verificate în timp: cînd cocorii se pregătesc de plecare este un semn că vremea se răceşte; dacă tună în această zi, va fi o toamnă lungă. În schimb, cîrdul de ciori gălăgioase anunţă căderea brumei. Această dată vesteşte că vara s-a sfîrşit şi toamna îşi intră în drepturi.

În unele zone viticole începe culesul viilor

De Ziua Crucii, în unele zone viticole, unde nu s-a cules recolta acestui an, începe culesul viilor. Se mai păstrează obiceiul ca preotul parohiei să sfinţească via şi butoaiele cu vin, pentru ca şi în anul viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. În ziua praznicului strugurii din ultima tufă de vie nu se culeg. În limbaj popular, ciorchinii neculeşi se numesc “Strugurii lui Dumnezeu” şi sunt destinaţi păsărilor cerului pentru ca acestea să nu mănânce strugurii acelor gospodari din recolta anului viitor.

Câteva dintre cele mai importante lucruri asociate Zilei Sfintei Cruci:

1). Zi de post şi de ofrande aduse celor decedaţi

Chiar dacă este o sărbătoare însemnată în calendarul creştin-ortodox (dar nu numai) cu cruce roşie, de Ziua Sfintei Cruci se ţine post. Se crede că, astfel, atragem bunăstarea şi sănătatea pentru noi, dar şi pentru cei ai casei.

În plus, dimineaţa, la biserică, au loc slujbe pentru cei decedaţi. Tradiţia spune că trebuie să aduci un vas cu fructe sau alte alimente de post. Pe toartă să prinzi un fir de aţă roşie, iar fiecare astfel de vas să fie acoperit cu un colac.

La terminarea slujbei, după ce preotul le sfinţeşte, oamenii le dau de pomană celor săraci.

2). Sfârşitul verii şi începutul toamnei, dar şi al muncilor agricole

În tradiţia populară, Ziua Sfintei Cruci marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei. De acum, oamenii se pregătesc pentru culesul viilor şi pentru alte munci agricole, specifice toamnei.

3). Florile de busuioc sau alte plante sfinţite la biserică devin tămăduitoare

Tot în cadrul slujbelor de dimineaţă, preoţii obişnuiesc să sfinţească şi flori de busuioc sau alte plante asemenatoare. Se crede că busuiocul sfinţit alină durerile şi ar trebui păstrat în casă pentru zilele mai puţin bune.

4). Predicţii meteo în funcţie de cum este Ziua Sfintei Cruci

Se spune că, în cazul în care tună în această zi, toamna va fi una lungă şi frumoasă. În schimb, dacă vezi un cârd de ciori gălăgioase, e semn că toamna nu va fi atât de blândă şi, în curând, va cădea bruma.

5). O cruciuliţă în portofel pentru bunăstare materiale

În special în această zi, dar nu numai, păstrează în portofel o cruciuliţă realizată din orice material, chiar şi de hârtie. Este simbolul perfect pentru a atrage bunăstarea materială.

6). Nu mânca alimente al căror miez seamănă cu o cruce

Asociind semnificaţia zilei cu aceste fructe, se spune că e mai bine să stăm departe azi de astfel de alimente, cum ar fi nuci, usturoi sau pepeni.

7). Nu se lucrează la câmp sau în gospodărie

Chiar dacă astăzi se dă startul culesului viilor, această sarcină ar trebui să înceapă, de fapt, de mâine. Asta pentru că de Ziua Sfintei Cruci, fiind sărbătoare, nu avem voie să lucrăm la câmp sau în gospodărie.

Conform tradiţiei bisericeşti în amintirea evenimentului important, în ajunul sărbătorii Înălţării Sfintei Cruci, după vecernie, se scoate din altar în mijlocul bisericii simbolul Crucii Mîntuitorului, împodobită cu flori spre închinarea creştinilor. De aceea în Ziua Crucii de Toamnă sînt duse la biserică tot felul de flori – vîzdoage, busuioc etc. care se pun împrejurul Sfintei Cruci. După ce sînt sfinţite se împart creştinilor, pentru că se cred bune de leac.

Biserica recomandă să se ţină post înaintea sărbătorii Sfintei Cruci. Se spune că e bine să posteşti toată ziua aceasta. Se interzice, mai ales mîncatul fructelor şi legumelor care amintesc de semnul crucii (mere, nuci, usturoi, castravete, roşii ş.a.). Se fac praznice pentru cei morţi. Nu se munceşte în această zi. Nu e bine să minţi în această zi. Dacă tună în această zi e semn că toamna va fi lungă.