Țelina poartă numele oficial de Apium graveolens și este o plantă bienală. În România, de cele mai multe ori se consumă doar rădăcina acesteia, deși se poate folosi și tulpina țelinei, atât în preparatele culinare, cât și în sucurile naturale.
În bucătăria românească, țelina este o legumă de neînlocuit, mai ales în ciorbele tradiționale. Aceasta nu oferă doar un gust special mâncărurilor, ci aduce și un aport nutrițional destul de mare.
Cum se poate cultiva țelina în ghiveci
Una dintre cele mai mari calități în ceea ce privește țelina este rezistența sa la temperaturile scăzute. Astfel, în cazul în care doriți să plantați țelină la ghiveci, vă puteți folosi de pervazul din balcon, chiar dacă obișnuiți să țineți geamurile deschise.
Astfel, puteți cultiva țelină chiar și în apartament, singura mențiune fiind ca temperatura să nu fie mai mică de zero grade Celsius.
De asemenea, puteți alege, dacă doriți, fie să creșteți țelină rădăcină, fie țelina pentru tulpină, atât de des folosită pentru sucurile naturale. Semințele se plantează primăvara, în martie- aprilie, sau toamna, în septembrie- octombrie.
Țelina va avea nevoie de un substrat organic și foarte bogat în nutrienți și de un ghiveci găurit prin care să se scurgă apa în exces. Semințele se așează la suprafața solului, urmând să fie acoperite cu un strat subțire din acesta.
Pentru început, ghiveciul trebuie acoperit cu o folie de plastic, bineînțeles găurită. În acest fel, vor avea temperatura și umiditatea potrivite, dar și un nivel bun al oxigenului.
Ghiveciul trebuie poziționat în așa fel încât să aibă multă lumină. Chiar și în perioada iernii, țelina are nevoie de udări frecvente. De asemenea, se pot folosi îngrășăminte naturale obținute din zaț de cafea sau coji de ouă.
Atunci când se observă primele tulpini răsărite ale țelinei, folia se îndepărtează. Conform specialiștilor, poate dura în jur de 10-12 săptămâni până în momentul în care frunzele de țelină se pot consuma.
Țelină – Valori nutriționale
Țelina conține următoarele vitamine și minerale:
- Calorii 16 kcal
- Carbohidrați 3,5 g
- Proteine 690 mg
- Grăsimi și acizi grași 0,2 g, din care omega-6 79 mg
- Vitamina A 449 IU
- Vitamina C 3,1 mg
- Vitamina E 0,3 mg
- Vitamina K 29,3 mcg
- Riboflavina 0,1 mg
- Niacina 0,3 mg
- Vitamina B6 0,1 mg
- Folat 36 mcg
- Colină 6,1 mg
- Calciu 40 mg
- Fier 0,2 mg
- Magneziu 11 mg
- Fosfor 24 mg
- Potasiu 286 mg
- Sodiu 88 mg
- Mangan 0,1 mg
- Seleniu 0,4 mcg
Printre cele mai cunoscute beneficii ale țelinei, se regăsesc reducerea nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale, datorită conținutului de ftalide și de fibre. Ftalidele sunt compușii care pot reduce nivelul hormonilor de stres din sânge.
Tensiunea arterială poate fi redusă, de asemenea și de conținutul de potasiu.
Conținutul de vitamina C din țelină ajută la prevenirea deteriorării cauzate de radicalii liberi, având, în plus, proprietăți antinflamatorii, atât de importante pentru persoanele care suferă de astm.
