Semănarea grâului: perioada optimă în funcție de zona țării, tratamentul semințelor și fertilizare

28.09.2020
Semănarea grâului: perioada optimă în funcție de zona țării, tratamentul semințelor și fertilizare

România a ocupat, anul trecut, locul patru la producția de grâul în Uniunea Europeană. Deși seceta a afectat mult culturile în ultimii ani, multe suprafețe din țară sunt cultivate, în continuare, cu grâu.

Perioada optimă de semănare în funcție de zona țării

Grâul este o cultură premergătoare, iar recoltarea este timpurie, motiv pentru care se pot efectua și alte arături pe terenul respectiv. Astfel, după recoltare, se pot cultiva și alte produse.

Perioada optimă de semănare este legată de timpul necesar de vegetație. Acesta trebuie să fie de 30-40 de zile în perioada toamnei. În acest timp, grâul poate intra în iarnă cu 2-3 frați și 4-5 frunze și poate face față temperaturilor scăzute.

Cea mai bună perioadă de semănare este strict legată și de zona de cultivare. În Câmpia Transilvaniei, dar și în sudul și vestul țării, perioada potrivită este cuprinsă între 1 și 10 octombrie.

Pentru nordul României, depresiunile intramontane și zona colinară, perioada propice este între 25 septembrie-5 octombrie.

Grâul se poate dezvolta prea mult până la venirea iernii, în cazul în care semănarea se face prea devreme. Din acest motiv poate apărea asfixierea grâului, fiind foarte sensibil la temperaturile scăzute.

Sensibilitatea la ger poate apărea și în cazul semănării târzii. Iarna va găsi grâul neînfrățit și necălit, iar densitatea acestuia poate să dispară, fiind mult mai dispus la buruieni.

În România, grâul este semănat la o distanță de 12,5cm, iar densitatea la semănat este cuprinsă între 450-550 boabe germinabile/m². Astfel se pot obține în jur de 500-700 spice/metru pătrat.

Adâncimea la care se seamănă grâul este aleasă în funcție de umiditatea și textura solului.

Tratamentul necesar semințelor înainte de semănare

Grâul trebuie protejat de agenții patogeni ușor transmisibili prin sămânță, așa că tratamentul este impus ca o măsură de prevenție. Monoculturile necesită o atenție deosebită, din cauza surplusului de organisme dăunătoare.

Există mai multe modalități de tratare, printre care drajarea, mocirlirea, tratare uscată sau umedă, încrustarea. Producătorii agricoli mari aleg să folosească utilaje specifice care tratează semințele uniform.

Momentul optim pentru fertilizarea grâului

Grâul nu consumă multe elemente nutritive, dar este exigent atunci când vine vorba despre fertilizare. Acest lucru este cauzat de sistemul radicular slab dezvoltat, însemnând că elementele nutritive se absorb prea rapid.

Fertilizarea de toamnă este importantă prin prisma faptului că în această perioadă se formează sistemul radicular. Tot în această perioadă se consumă mai multe resurse nutritive și se strâng depozite pentru iarnă.

Culturile de grâu de toamnă necesită îngrășăminte minerale, asemenea azotului și fosforului. Aceste elemente sunt cu atât mai vitale în zonele în care culturile anterioare au fost mari consumatoare de azot, asemenea porumbului.

În ceea ce privește îngrășământul organic, acesta poate fi obținut din gunoiul de grajd sau mustul de gunoi. Un astfel de fertilizator natural ajută și la însănătoșirea solului, în special în zonele argiloase.

În zona solurilor acide, se aplică carbonat de calciu o dată la 4 ani, pentru a anihila jumătate din aciditatea hidrolitică. Piatra de var sau dolomitul se pot folosi fie pe cultura de grâu, fie pe culturile anterioare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *