Sărbătoarea prăznuită la data de 14 septembrie reprezintă cel mai important eveniment legat de Sfânta Cruce, dar și una dintre cele mai vechi sărbători creștine. Popular, sărbătoarea mai este denumită și Cârstovul Viilor, Ziua Crucii sau Ziua Șarpelui.
În această zi marcată cu cruce roșie în calendarul creștin ortodox, credincioșii țin post, deoarece evenimentul face trimitere la Patimile și Răstignirea pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos. În 2022, Înălțarea Sfintei Cruci cade într-o zi de miercuri.
Cum s-a găsit Sfânta Cruce
Înălțarea Sfintei Cruci este o sărbătoare care amintește de două mari evenimente. Primul dintre acestea este Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos și Înălțarea Crucii de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la data de 14 septembrie, anul 335, în fața poporului.
Cel de-al doilea eveniment este Aducerea Sfintei cruci de la perși, în anul 629. Acest lucru s-a petrecut în timpul împăratului Heraclius, care a depus-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Conform tradiției, Sfânta Cruce s-a găsit la ordinele Împărătesei Elena, mama împăratului Constantin cel Mare. Trimișii acesteia au găsit trei cruci pe Golgota.
Legenda spune că pentru a afla care este crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, episcopul Macarie a ordonat ca toate crucile să fie atinse de o persoană decedată. Atunci când crucea pe care a fost răstignit Iisus a atins acea persoană, prin miracol, persoana a înviat.
Episcopul Macarie a dorit ca întreg poporul să vadă crucea care a săvârșit o minune în fața lui, așa că a ordonat ca aceasta să fie înălțată într-un loc unde să poată fi văzută de toată lumea.
Împăratul persan Hosroe a fost cel care a adus crucea în Persia, atunci când a cucerit Ierusalimul. Totuși, 14 ani mai târziu, împăratul Heraclie l-a învins pe Hosroe, așa că a adus crucea înapoi în Ierusalim.
În România, există multe Mânăstiri și Biserici care poartă hramul Înălțării Sfintei Cruci:
- Mănăstirea Lupșa (județul Alba)
- Biserica Sfântul Vasile cel Mare (București)
- Mănăstirea Caraiman (Bușteni)
- Mănăstirea Sfintei Cruci (județul Bihor)
- Mănăstirea Sângeap-Basaraba (Iași)
- Mănăstirea Dervent- (județul Constanța)
- Mănăstirea Șatra (Maramureș)
- Mănăstirea Bixad (județul Satu Mare)
- Mănăstirea Înălțarea Sfintei Cruci din Cășiel (județul Cluj)
- Mănăstirile Cebza și Partoș (județul Timiș)
Obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci
În tradiția populară, unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri ale acestei zile este baterea nucilor, existând convingerea că gospodarii care bat nucii de Ziua Crucii vor avea o recoltă bogată și în anii care vin.
Sărbătoarea mai poartă numele de Ziua Șerpilor deoarece se spune că este momentul în care șerpii intră în pământ.
Există o legendă conform căreia, în această zi, toți șerpii se strâng laolaltă de Înălțarea Sfintei Cruci, producând, prin încolăcire, o mărgică vindecătoare de boli.
Este, de asemenea, ultima zi în care se culeg plante de leac. Tradiția spune că plantele trebuie duse la biserică, atinse de crucile sfințite, apoi sfințite și de preot, duse acasă și așezate la uscat, lângă icoane. Astfel, plantele de leac vor putea fi folosite la vindecarea bolilor.
