Legenda crizantemei. Povești nemuritoare despre „floarea vieții”

Crizantema este o floare în jurul căreia se spun o mulțime de legende, în toată lumea. Aparține familiei Asteraceae sau Compositae și este originară din Europa, Asia și Africa. Se regăsește în cel puțin 200 de specii diferite și poate fi crescută atât în ghivece cât și în grădină.

Până către finalul secolului XV, englezii numeau crizantemele “gălbenelele porumbului”, numele științific “chrysanthemum” fiind primit după ce florile au fost importate din Orient. În limba greacă, numele de crizantemă înseamnă „floare de aur” , fiind compus din “chrysos” (aur) si “anthos” (floare).

Crizantema simbolizează sănătatea și fericirea, fiind cadoul ideal. Crizantemele sunt flori foarte rezistente si pot fi adaugate fara probleme in orice buchet sau aranjament floral.

Legenda crizantemei în Europa

Deși crizantemele se regăsesc într-o mare varietate de culori, în Italia, această floare este numită floarea morții din cauza faptului că înflorește în noiembrie, dată care coincide cu Ziua Morților.

În Germania există o legendă conform căreia, în ziua de Crăciun, un biet cerșetor bătrân a bătut la ușa unei familii sărace. Oamenii l-au adăpostit, oferindu-i din puținul pe care îl aveau. Văzând bunătatea, bătrânul s-a schimbat într-un bărbat cu aoreolă în jurul capului și le-a mărturisit că este Iisus Hristos. A doua zi, în locul în care a stat bătrânul, au crescut două crizanteme albe. De aici a pornit tradiția în Germania în care, în ziua de Ajun, oamenii aduc în casă crizanteme albe.

În Marea Britanie, crizantemele se oferă la evenimentele fericite, asemenea unei nașteri.

Legenda crizantemei în China

Crizantemele sunt cultivate în China de peste 3000 de ani, motiv pentru care a primit denumirea de “floarea orientului “ sau “floarea vietii”. De asemenea, în cultura chineză, crizantema este considerată una dintre florile importante, alături de orhidee, bambus și “ume” (prunul chinezesc). Simbolul florilor în China este legat de înțelepciune.

În China, crizantemele simbolizează odihna, liniștea și viața senină. Totuși, o crizantemă albă poate simboliza necazul.

Primul cultivator de crizanteme, menționat în anul 400, a fost Tao Yanming, iar orașul în care a trăit a fost numit, după moartea sa, “Juxian”, însemnând “orașul crizantemelor”.

Una dintre cele mai cunoscute legende chinezești legate de crizanteme este povestea lui Keu Tze Tung, un tânăr care a fugit în valea Crizantemelor pentru a se feri de mânia unui împărat. Pentru a supraviețui, acesta a băut roua de pe petalele crizantemelor, devenind nemuritor. Budiștii susțin că acesta a scris un text sacru pe petale înainte de a le bea și de aceea a primit darul nemuririi.

O altă legendă străveche din China spune că un împărat a auzit că în insula Libelulei din Marea Răsăritului, din Japonia, ar exista o floare magică. Această plantă avea puterea de a întineri oamenii, dar putea fi culeasă doar de oameni tineri. Astfel, acesta a trimis 12 băieți și 12 fete tinere să găsească această floare. Tinerii au întâmpinat furtuni și lupte cu șerpi de mare, dar au ajuns la destinație, negăsind nici locuitori, nici floarea magică. În schimb, s-au stabilit acolo și au devenit faimoși pentru negoțul cu crizantemele de aur. În Japonia, aceasta este legenda nașterii imperiului japonez.

Legenda crizantemei în Japonia

Japonezii consideră crizantemele ca florile perfecte, dedicând Festivalul Bucuriei acestei flori. Este un simbol al vieții lungi, al soarelui și al bucuriei.

În Japonia, legenda spune că, la începuturile lumii, cerul era plin de divinități, iar două dintre acestea, zeul Izanagi și zeița Izanami au fost trimise pe pământ, de-a lungul unui pod de nouri. Ajunsă în lumea nouă, zeița Izanami a creat zeii vânturilor, munților și mării, dar a murit în timp ce dădea naștere zeului focului.

Izanagi a urmat-o pe tărâmul Nopții Negre, dar s-a cutremurat atunci când a văzut ce lucruri se întâmplau acolo, așa că a fugit înapoi, pe pământ. Dorind să se purifice, a hotărât să facă baie într-un râu, iar atunci când hainele sale au atins pământul, au luat naștere 12 zei. Tot atunci, bijuteriile zeului s-au transformat în flori. O brățară s-a transformat în crin, una în lotus, iar colierul în crizantemă aurie.

O altă legendă povestește despre singurul loc din Japonia în care nu se pot planta crizanteme. Un nobil din orașul Himeji, fiind suspicios în fața tuturor, nu îi permitea servitoarea O-kiku să îi șteargă obiectele de preț. O-kiku se traduce crizantemă în japoneză. Servitoarea a observat, într-o zi, că una dintre cele zece farfurii ale nobilului dispăruse. Deși a căutat-o temeinic, O-kiku nu a găsit farfuria și, de frică, s-a aruncat într-o fântână.

Fantoma lui O-kiku bântuia noapte de noapte castelul, căutând cu disperare farfuria pierdută, iar nobilul a trebuit să se mute. Clădirea a rămas a nimănui și a ajuns o ruină. Locuitorii orașului s-au simțit eliberați atunci când nobilul a plecat, așa că, în cinstea servitoarei, au hotărât să nu planteze crizanteme în grădină.

Alte simboluri ale crizantemei

În credințele orientale și în tradițiile Ayurveda, se regăsește o practică a stimulării chakrei inimii prin privirea intensă a unei crizanteme. Se spune că frumusețea acestei flori face să înflorească frumusețea ascunsă în inimă.

În Feng Shui, crizantema simbolizează energia Yang, aducând norocul în casă.

În Occident, tradiția spune că, de Ziua tuturor sfinților, să se ducă crizanteme la mormintele celor trecuți în neființă. Tradiția își are rădăcinele din legenda care spune că o fetiță se ruga în fiecare zi la Maica Domnului, dăruindu-i câte o floare, pentru a o salva pe mama ei bolnavă. Într-o noapte, fetița a visat-o pe Maica Domnului, iar aceasta i-a spus că mama ei mare are zile de trăit câte petale are floarea pe care vrea să i-o dăruiască.

Fetița s-a trezit speriată și a numărat doar cinci petale în floarea pregătiră, ajungând să rupă petalele în bucăți cât mai mici pentru a-și ține mama în viață. Fecioara Maria a ascultat de ruga fetiței, iar mama ei s-a vindecat. Se spune că de atunci crizantema a ajuns o floare cu multe petale, deși înainte avea doar câteva.

O altă legendă creștină spune că steaua care i-a ghidat pe magi la Betleem le-a indicat că locul în care s-a născut Iisus va fi marcat de o crizantemă aurie la intrarea în grajdul în care s-a născut.

În limbajul victorian al florilor, crizantema galbenă refuză avansurile amoroase într-o formă politicoasă, cea roșie presepune propunerea unei relații, iar cea albă cere o explicație sinceră.

În anumite culturi, crizantemele se dăruiesc la cea de-a treisprezecea aniversare a căsătoriei.