Echinocțiul de toamnă de la 23 septembrie este considerat pragul de trecere în toamnă și vestitorul unor sărbători autumnale,care astăzi se mai păstrează doar izolat în unele sate sau în memoria bătrânilor.
Ce sunt Filipii de toamnă
Tradiția spune că nu e bine să dormi în această perioadă, căci cel ce nu respectă asta va dormi pe vecie. Se spune că nici Sfântul Hariton nu a dormit, ci a stat mereu să-i vindece pe cei bolnavi.
Filipii sunt și protectori ai berbecilor. În noaptea de 28 septembrie este bine să ne rugăm la Sfântul Hariton să ne apare animalele.
Tot acum începe și împerecherea lupilor, motiv pentru care sărbătorile se țin și în cinstea lor, ca să nu atace la gospodăriile oamenilor.Data de 28 septembrie e foarte importantă pentru femei, căci de nu e ținută, „Haritonul” le ia mințile și înnebunesc și nimic nu le mai poate vindeca, nici credința.
Se spune, conform unei superstiții, că de Filipi, zilele de la începutul postului, nu e bine să torci, pentru că vin lupii. Existau interdicții și pentru bărbați, neputând face în aceste zile orice fel de munci în gospodărie. De exemplu, nu puteau săpa, să sfredelească cu burghiul, să lucreze cu fierul sau să macine, așa cum spun țăranii din zona Văii Mureșului (Dumbrăvița) căci dacă nu, lupii se vor năpusti în grajduri și vor sfâșia animalele.
În aceste zile, ale Filipilor de toamnă, se obișnuiește, la sate, să se fiarbă porumb și să se împartă prin vecini turtă coaptă în vatră.
În zilele Filipilor se practică și ritualuri magice, care au rolul de a apăra gospodăriile. Astfel lângă coș se atârnă câte o secure sau un topor pentru a ține lupii la distanță sau, o altă practică magică, este aceea de a lega gura sobei pentru că tot așa să stea închisă și gura lupului.
În perioada cuprinsă între 29 septembrie și 14 octombrie, putem avea parte de un crâmpei de vară târzie, numită în bătrâni Vara lui Mioi.
Există o legendă care spune că, pe vremuri, trăia un cărăuș sărac, pe nume Mioi. El s-a rugat lui Dumnezeu să mai dea câteva zile de vară, pentru a termina de treierat grâul. Lui Dumnezeu i s-a făcut milă de el și i-a îndeplinit rugămintea. Se pare că legenda are și un sâmbure de adevăr, deoarece ține cont de realitățile satului. În luna octombrie se desfășoară o serie de activități importante: se însămânțează pământul pentru recolta ce va să vină, se îngrijesc pomii din livezi, se primenește gospodăria.
Vara lui Mioi mai poartă denumirea de ”Nunta Oilor” și ”Năpustitul Berbecilor”. În această perioadă, ciobanii au obiceiul de a lăsa berbecii să intre în turma de oi, pentru reproducere.
Între aceste sărbători ale toamnei una foarte importantă este cea a Filipilor de toamnă. Conotațiile agrare ale Filipilor în arealul hunedorean, de exemplu, au ca referință un străvechi calendar pastoral, fiind încă respectat de mulți crescători de animale din zonă. Filipii de toamnă se constituie dintr-un ciclu de trei zile, 26-28 septembrie, fiind, deși sumar, sărbătoriți de păstori la stâne prin ofrande pentru lupii și urșii ce dau târcoale oilor.
În trecut, în satele comunelor Pui și Sălașul de Sus, pentru această sărbătoare, păstorii tăiau o oaie bătrână pe care o împărțeau în bucăți pe care apoi le duceau în pădure în locuri anume, cu credința că lupii și urșii se vor sătura și le vor lăsa oile în pace până la sfârșitul anului.
Funcție de zonă Filipii mai au și alte nume, ca spre exemplu cel de Berbecari. Interdicțiile din cele trei zile 26-28 septembrie, valabile și în alte zone decât cea a Hunedoarei, sunt: nu se coase, nu se împunge în piele, nu se dă nimic împrumut, căci încălcarea interdicțiilor aduce „rău de lupi” (Marian, 1994, I, pag. 186). Sau, conform informațiilor din T. Pamfile, nu se lucrează pentru a nu avea primejdii și a nu adormi pe veșnicie.
Mai multe informații regăsiți aici
