Vara lui Mioi – legende, tradiții și obiceiuri pentru Vara Târzie din septembrie

08.09.2021
Vara lui Mioi – legende, tradiții și obiceiuri pentru Vara Târzie din septembrie

Conform tradiției populare, în perioada 29 septembrie – 14 octombrie, are loc „vara lui Mioi” sau „vara lui Sânmihai”, un interval dedicat Sfântului Mihail.

Gospodarii așteptau, în această perioadă, o încălzire subită a vremii care le permitea să muncească intens la câmp și în gospodărie, înainte de venirea primului îngheț, reușind, astfel, să termine recoltarea din acel an și să pună la punct terenul pentru următorul an agricol.

“Vara lui Mioi” – legenda cărăușului sărac

Mioi era un cărăuș sărac, foarte muncitor. Acesta își dedica întreaga vară muncii sale. Legenda spune că atunci când a ajuns acasă, toamna, a observat că grâul lui rămăsese netreierat.

Mioi s-a rugat mult la Dumnezeu să îi mai dea câteva zile de vară ca să-și poată termina și el treburile. Dumnezeu, auzind rugile fierbinți, i-a ascultat dorința, făcându-i-se milă de el.

Astfel, perioada de la sfârșit de septembrie și început de octombrie este cunoscută ca “Vara lui Mioi”, interval care se termină pe data de 14 octombrie, de Sfânta Paraschiva, o sărbătoare care anunță „îngropatul verii”.

În anumite zone ale țării, perioada aceasta mai poartă numele de Nunta Oilor sau Năpustitul Berbecilor, fiind momentul anului în care ciobanii slobozesc berbecii în turmele de oi ca acestea „să se lege” spre a făta mai târziu mieii.

Calendaristic, Nunta Oilor începe, de fapt, pe data de 15 iulie, atunci când se separă oile de berbeci. „Slobozirea” începe de Filipii de toamnă, însă fiecare stână prelungește procesul, după preferință, până la Vinerea Mare dinainte de 14 octombrie, de Sfânta Paraschiva.

Bacii din Țara Zarandului, spun că, în „calendarul oilor”, sărbătoarea berbecilor ocupă „ăl mai de samă loc, că numa’ așe om ave’ miei în primăvară”.

Vara lui Mioi - legende, tradiții și obiceiuri pentru Vara Târzie din septembrie

Tradiții de Nunta Oilor

Ciobanii aveau obiceiuri clare atunci când venea vorba despre împerecheatul oilor. Aceștia nu efectuau alte munci, în afară de muls și făcut brânză, fiind „rău de lupi și alte primejdii de boli”.

În trecut, ciobanii de la stânele de lângă satul Măgura, comuna Certej, stropeau oile și berbecii cu un mănunchi de busuioc înmuiat în apă sfințită.  Femeile țineau și ele cont de obiceiuri și „nu lucrau cu acul, fusul și melița de cânepă, că or ieși oile sterpe și n-or face miei”.

De asemenea, în anumite sate din Orăștie se credea că „nu e bine să țeși cu roșu și să împletești la lână, că ți se îmbolnăvesc berbecii, iar de-ți intră astăzi un bărbat în casă atunci mieii născuți or fi numai berbecuți”.

Oamenii superstițioși nu lucrau în seara de marți, ca să nu căpieze oile. În anumite zone, pentru a feri oile de lupi, nu aveai voie să împumuți sare sau oțet de la vecini.

Din moși strămoși, se spune că dacă oaia sare în ziua de Nunta Oilor, atunci vremea va fi urâtă și friguroasă până la sfârșitul toamnei.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *