Plantele medicinale au fost folosite încă din Antichitate. Având un efect benefic, non-invaziv, acestea sunt ușor de procurat și pot avea un rol important pentru menținerea unui organism sănătos.
Cele mai des folosite plante de leac
Mușețelul
Ceaiul de mușețel este cea mai populară plantă medicinală și are efecte antiimflamatorii, analgezice, antiseptice, antispastice, emoliente, anestezice, cicatrizante, sudorifice şi antialergice.
Mușețelul este folosit, de cele mai multe ori, pentru a calma și trata afecțiuni ale stomacului și intestinelor. Acesta îmbunătățește tranzitul intestinal, prin reglarea secreţiei sucurilor digestive.
În plus, mușețelul mai este folosit și împotriva nevralgiilor şi reumatismului, balonării, insomniei, depresiei și iritațiilor. Infuzia de mușețel poate fi folosită și pentru a trata acneea.
Mușețelul poate fi utilizat în formă de ceaiuri, infuzii, dar și unguente și tincturi, atât de copii, cât și de adulți.
Pelinul
Principalul efect al pelinului este cel antibacterian, fiind des folosit pentru tratarea afecțiunilor aparatului digestiv. Pelinul a fost folosit încă din Evul Mediu, având proprietăți depurative, stimulând ficatul şi eliminând toxinele din organism.
Atenție, însă! Pelinul poate fi toxic atunci când este consumat în cantități mari și este interzic complet gravidelor.
Menta
O altă plantă medicinală cunoscută este menta, utilizată cel mai des în cazul indigestiilor, infecţiilor gastrointestinale, diareei acute, crampelor abdominale și balonării.
Infuzia de mentă poate fi folosită pentru a trata gastrita, stările de greață și de vomă.
Cătina
În medicina naturistă, cătina este una dintre cele mai apreciate plante datorită conținutului de vitamina C și betacaroten. Această plantă se folosește atât în medicină, cât și în industria cosmetică.
Cătina are proprietăți stimulatoare, depurative, antioxidante, antiinflamatoare, cicatrizante, emoliente și efect protector la nivelul celulelor hepatice. Astfel, poate fi utilizată în cazul afecțiunilor hepatice, endocrine, digestive, gastroduodenale și ulcerelor.
Cătina are proprietăți antibacteriene și antivirale, așa că este folosită în tratarea gripelor și răcelilor, întărind sistemul imunitar. În plus, are un efect benefic și asupra arterelor, împiedicând depunerile de grăsimi nesănătoase.
Aceasta poate fi folosită și în uz extern, tratând eczemele, urticariile, dermatitele și erupțiile cutanate.
Plante benefice pentru organism
Coada Șoricelului
Această plantă este foarte ușor de procurat, având efecte antiseptice, astringente, antiinflamatorii, calmante, cicatrizante, hemostatice și diuretice. Cele mai des întâlnite utilizări ale plantei sunt pentru refacerea celulelor hepatice, prevenind formarea de pietre la rinichi.
În plus, combate infecțiile, stările de greață și spasmele gastrice, iar ceaiurile sunt indicate pentru eliminarea toxinelor din organism, pentru îmbunătățirea digestiei, pentru echilibrarea sistemului hormonal și a tensiunii arteriale.
Gălbenelele
Gălbenele sunt plante foarte des utilizate pentru efectul calmant, antibacterian, cicatrizant, emolient, regenerant, antiseptic, antispasmodic, antiinflamator, sedativ, carminativ și coleretic.
Ceaiul de gălbenele este folosit pentru tratarea virozelor, răcelilor, afecțiunilor gastrice, patologiilor cardiovasculare și ale sistemului nervos central, tulburărilor menstruale și ale infecțiilor vaginale.
Urzicile
Urzicile sunt plante folosite în scop medicinal din cele mai vechi timpuri, având o multitudine de vitamine și minerale. Datorită conținutului de vitamina K, urzicile ajută la coagularea naturală și rapidă a sângelui în caz de hemoragii și răni.
Urzicile ajută la fluidizarea circulației sângelui, combat bacteriile, curăță rinichii, îmbunătățesc digestia și activitatea cardiacă și ameliorează durerile musculare și articulare.
Aceste plante ajută la regenerarea pielii, stimulează creșterea părului, îndepărtând mătreața și dermatitele. În plus, grăbesc cicatrizarea și vindecarea plăgilor.
Păpădia
Păpădia este o plantă care crește spontan și care a fost folosită din timpuri străvechi pentru tratarea afecțiunilor. Florile de păpădie mai au proprietăți diuretice, tonice, colerice și vitaminizante, în special datorită conținutului de taraxacină.
Păpădia susține funcționarea rinichilor, ajutând la eliminarea surplusului de apă din organism. În plus, ceaiul de păpădie previne colitele și constipația, dar și balonările, ajutând, astfel digestia.
Cum se fac ceaiurile corect
Conform specialiștilor, pentru a face un ceai corect se folosesc florile și frunzele plantei, iar, pentru decoct, rădăcinile şi scoarţa. De obicei, este indicată evitarea folosirii ceaiurilor la pliculeț.
Unul dintre cei mai importanți pași de care trebuie să ținem cont atunci când facem ceai este temperatura apei. Apa nu trebuie să fie clocotită pentru a nu înlătura substanţele cu efect terapeutic.
Astfel, apa trebuie lăsată două, trei minute să se răcească după ce a ajuns la punctul de fierbere, apoi se poate turna peste plante (excepție făcând ceaiul negru).
Pentru timpul de infuzare, specialiștii recomandă să nu depășim un sfert de oră. Ceaiul nu trebuie consumat niciodată fierbinte, exitând riscul de a ataca mucoasa gâtului.
De asemenea, nici ceaiul rece nu este recomandat, fiindcă acesta oxidează, iar vitaminele plantelor își pierd complet din concentranție.
Un alt factor important este momentul zilei în care consumați ceaiul. Ceaiurile din plante care conțin teină nu se consumă mai târziu de ora 16, fiindcă pot provoca insomnii. Alte plante pot avea substanțe care creează somnolență, așa că nu trebuie consumate în prima parte a zilei.
Așadar, dimineața se recomandă ceaiul verde și negru, de cicoare, de rozmarin, de Ginkgo biloba, de ginseng şi de aloe vera. În timpul serii, se recomandă ceaiul roșu și alb, de mușețel, de tei.
