Pe data de 21 mai, biserica ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, cunoscuți și ca părinții Sfintei Cruci. Această sărbătoare este marcată cu cruce roșie în calendarul creștin ortodox, fiind oameni foarte credincioși care au susținut creștinismul.
Cine au fost Sfinții Împărați Constantin și Elena?
Constantin s-a născut în anul 272, în cetatea Naissus, din provincia romană Moesia Superior. Sfântul Constantin cel Mare a fost proclamat de armata romană drept august al imperiului, după moartea tatălui său, Constanțiu Chlor care ajusese la conducerea imperiului cu titlul de „caesar”. Conducerea Imperiului era împărțită între doi „augustus” și doi „caesari”. Constantin a devenit apoi Împărat al Imperiului Roman.
Mama sa, Împărăteasa Elena, a fost proclamată de fiul său drept „Augusta”, cea mai importantă titulatură pe care o putea primi o femeie. Împărăteasa Elena este cunoscută pentru expediția la Ierusalim din anul 325, unde se spune că a găsit rămășițele Sfintei Cruci pe care a fost răstinit Mântuitorul.
Conform legendei, după mai multe săpături, oamenii Împărătesei au găsit trei cruci. Neștiind care îi aparținea Mântuitorului, credincioșii au ales să atingă fiecare cruce de mâinile unei persoane decedate. Legenda spune că, la atingerea crucii lui Iisus, persoana a înviat.
Crucea a fost adusă în Constantinopol, fiind arătată de Episcopul Macarie la data de 14 septembrie, data la care se prăznuiește Înălțarea Sfintei Cruci.
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cunoscuți drept părinții Sfintei Cruci. Împărăteasa Elena este cunoscută și ca ocrotitoarea arheologilor, datorită săpăturilor efectuate pentru a găsi crucea. De asemenea, Sfânta Elena a poruncit construția multor biserici.
Fiul său, Împăratul Constantin este cunoscut în istorie pentru Edictul de la Milano, din anul 313, actul prin care creştinismul a devenit „religio licita”, adică religie permisă.
Tradiții populare de Sfinții Constantin și Elena
Fiind o sărbătoare cu cruce roșie, de ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena nu se spală, nu se lucrează pământul și nu se coase. Tradiția spune că recoltele fermierilor care lucrează pământul în această zi vor fi afectate de păsările cerului.
Totuși, în unele regiuni ale țării, aceasta este ultima zi în care se poate semăna porumb, ovăz și mei – plantate mai târziu, acestea se vor usca.
Sărbătoarea mai poartă numele de Constantin Graur, legenda spunând că graurii vor distruge strugurii podgorenilor care vor munci în această zi.
Femeile tămâiează și stropesc curtea și casa cu agheazmă pentru a îndepărta duhurile rele. De asemenea, pentru spor, legenda spune că trebuie să aducem trei fire de bujori îmbobociți în casă.
Un alt obicei este cel al focului. Oamenii din sat se strângeau în jurul unui foc mare. Fumul acestuia avea rolul de a îndepărta spiritele rele.
