În fiecare an, pe data de 24 iunie, românii sărbătoresc Sânzienele, un eveniment popular care, în Ardeal sau Moldova, poartă numele de Drăgaica. În cadul acestei sărbători, oamenii se îngrijeau să urmeze anumite ritualuri care să le aducă sănătate, belșug și voie bună.

Ce e bine să dai de pomană de Sânziene

Sărbătoarea coincide ca dată cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, un eveniment religios marcat cu cruce roșie în calendar. În această noapte cerurile se deschid, așa că oamenii credincioși fac pomeni pentru cei pe care i-au pierdut.

Ziua de 24 iunie se află, în anul 2022, în mijlocul postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel, iar bucatele trebuie să fie tot de post, însoțite, bineînțeles, de coliva care a fost sfințită de preot la slujbă. În plus, conform tradiției, de Sânziene se mai dădeau de pomană mere, cireșe, castraveți verzi și pui de găină.

Despre Sânziene se spune că sunt ființe ale Soarelui care cutreieră libere prin păduri și au puteri magice. Despre ele se spune că sunt răzbunătoare, așa că nu trebuie să fie supărate prin a nu li se respecta ziua. Tocmai de aceea, în această zi nu se lucrează. În schimb, în această zi se pot culege plantele de leac.

Florile galbene, de câmp, denumite sânziene, au un rol foarte important în tradiția populară. Sânzienele erau culese de soțiile care doreau să miroasă frumos tot anul și să fie cât mai atrăgătoare, fiind purtate în sân sau în păr.

Fetele necăsătorite făceau cununi de flori cu sânziene și apoi le agățau la porțile caselor pentru protecție, spor și recolte bogate. Cu ajutorul acelorași flori de sânziene, fetele tinere își puteau visa ursitul la dacă le puneau bun pernă în acea noapte.

Tradiții populare românești de Sânzine

Făclia de Sânziene este una dintre tradițiile românești din această zi. Tinerii din sat mergeau în vârful dealului cu făcliile aprinse și dansau cu acestea, trecându-le pe sub picioare, până aproape își pierdeau flacăra. După aceea, înconjurau casa și grădină, iar apoi puneau făclia la locul ei. Acest obicei era destinat luminii soarelui despre care se credea că va proteja casa și recolta.

Un alt obicei, venit din Oltenia, se numește Alaiul Drăgaicei sau Dansul Drăgaicei, fiind un dans efectuat de câteva tinere din sat. Una dintre ele era Drăgaica, o mireasă cu spice de grâu în păr. Celelalte erau îmbrăcate tot în alb, având însă un voal pe cap, pe care erau cusute flori de sânziene. Fetele se plimbă în tot satul, oprindu-se la răscruce de drumuri pentru a dansa, având scopul de a le transmite oamenilor sănătate și voie bună.

De asemenea, această zi mai este cunoscută și ca ziua în care amuțește cucul, după o superstiție care spunea că această pasăre începe să cânte de la Bunavestire și se oprește la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Pe baza acestei presupuneri, s-a născut superstiția conform căreia oprirea cucului din cântat înainte de Nașterea Sfântului Ioan înseamnă că anul va fi secetos.

Stefania Zavod Istrate
Cu experienta de peste 3 ani in presa online, Stefania Zavod Istrate a tradus si adaptat materiale din limba engleza si a realizat materiale video. In prezent, lucreaza la propriul proiect pe YouTube, un canal de continut video tip vlog si este redactor pasionat de curiozitati si trucuri pe Agromedia.

    You may also like

    Leave a reply

    Adresa ta de email nu va fi publicată.

    More in Descoperă