Joia Mare, numită și Joia Patimilor, este o zi de mare importanță religioasă. Începând cu această zi, nu se mai spală rufe, nu se mai muncește în grădină, iar toată atenția este concentrată pe rugăciune și pe munca de pregătire pentru Paște.
De ce se înroșesc astăzi ouăle de Paște
În această zi, conform tradiției creștine, se înroșesc ouăle de Paște. Cea mai cunoscută culoare este cea roșie, un simbol al sângelui lui Hristos care S-a sacrificat pentru mântuirea omenirii. Ouăle înroșite în această zi nu se strică tot anul.
Conform Bibliei, Fecioara Maria a venit la Iisus răstignit pe cruce, cu un coș de ouă pe care l-a așezat la picioarele Lui. Ouăle s-au înroșit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Mântuitorul, văzând aceasta, a rostit: „De acum înainte să faceţi şi voi ouă roşii şi împestriţate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut şi eu astăzi”.
Tocmai de aceea, există credința conform căreia ouăle roșii au puteri miraculoase, de vindecare, aducând creștinilor care le consumă de Paște sănătate, noroc și spor în toate. Ouăle vopsite în alte culori vii reprezintă bucuria primăverii, iar cele negre reprezintă oamenii trecuți în neființă.
Pentru a feri grădina de piatră și grindină, oamenii îngropau ouă roșii între brazde. Ouăle roșii sunt un simbol al celei mai mari sărbători creștine. În dimineața de Paște, fiecare membru al familiei trebuie să se spele cu apă curată, în care s-a pus un ou roșu.
Ouăle roșii sunt un păzitor al casei, așa că fiecare familie trebuie să le aibă pe masa de Paște. Oul simbolizează fertilitatea, rotundul aproape perfect, renașterea și norocul.
Încondeierea ouălor a ajuns o artă în România. Cele mai cunoscute forme pictate de artiști pe acestea au simboluri foarte precise:
- linia dreaptă verticală = viaţa
- linia dreaptă orizontală = moartea
- linia dubla dreapta = eternitatea
- linia cu dreptunghiuri = gândirea şi cunoaşterea
- linia uşor ondulata = apa, purificarea
- spirala = timpul, eternitatea
- dubla spirală = legătura dintre viaţă şi moarte
Superstiții în Joia Mare
Conform superstițiilor românești, în această zi nu se spală haine și nu se doarme, căci altfel vei dormi tot anul. Superstiția este adresată cu precădere femeilor care vor fi pedepsite de Joimărița, un personaj mitic care nu suportă femeile leneșe.
La slujba din această seară, se amintește de spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taină Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească și începutul patimilor prin vinderea Domnului și se citesc cele 12 Evanghelii și se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericilor.
În această zi se face pască cu făină albă cernută într-o sită specială. Cojile de ouă folosite la prăjituri nu se aruncă, ci se duc la o apă curgătoare pentru a păzi găinile și puii de păsările prădătoare.
Conform obiceiului popular, fetele mergeau la biserică cu o sfoară și, după fiecare evanghelie, făceau câte un nod pe sfoară. În acea noaptea, puneau sfoara sub pernă pentru a-și visa ursitul.
În această zi nu se consumă urzici sau oțet pentru că Iisus a fost bătut cu urzici și pe buzele uscate i s-a pus oțet. Atunci când Iisus a cerut apă, i s-a adus tot oțet, așa că aceste alimente nu sunt permise în Joia Mare.
