Săptămâna de după Înviere este cunoscută ca Săptămâna Luminată. Dacă în perioada de dinaintea Paștelui creștinii s-au concentrat pe post și rugăciune, Săptămâna Luminată marchează bucuria și veselia pentru că „Acum toate s-au umplut de lumină, cerul şi pământul şi cele de sub pământ”.
Ce reprezintă Săptămâna Luminată
Săptămâna Luminată poartă acest nume datorită faptului că, în trecut, oamenii erau botezați în noaptea de Paște, purtând toată săptămâna următoare veșminte albe pentru că erau „luminați”.
În această perioadă, ușile Raiului rămân deschise, până la Duminica Tomii. În această perioadă, până la Înălțarea Domnului, în biserică se cântă ”Luminează-te, luminează-te noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit”.
Slijbele de la biserică se țin cu ușile deschise și fac referire la Învierea Mântuitorului. Începând cu Învierea Domnului, în Biserica Ortodoxă începe o nouă perioadă liturgică a anului bisericesc, numită perioada Penticostarului. Preoții poartă, de asemenea, veșminte albe, simbolizând bucuria și lumina adusă de Hristos atunci când a înviat.
Obiceiuri populare în Săptămâna Luminată
Marțea Luminată, numită și Marțea Albă, nu este o zi lucrătoare. Tocmai de aceea, gospodinele nu au voie să spele, să calce sau să coasă, iar gospodarii nu muncesc la câmp. În această zi se dă de pomană pască și vin.
Ziua de miercuri a acestei perioadă se mai numește și Sfânta Mercurie, o zi în care doar bărbații au voie să muncească la câmp. Femeile nu trebuie să lucreze astăzi, fiind „nunta șoarecilor”, iar legenda spune că cine lucrează astăzi aduce rozătoarele în casă.
Joia, numită și Joia Verde, se cinstesc holdele, grădinile și grânele, fiind o zi în care tradiția cere să muncești pentru a avea o recoltă bogată. În această zi se pomenesc și cei trecuți în neființă, existând un ritual special conform căruia o persoană trebuie să care 44 de găleți cu apă, la căpătul cărora se aprind două lumânări. Această apă se varsă, apoi, în fântâna din curte.
În Vinerea Luminată, ziua denumită și Vinerea Scumpă sau Fântânița, se sfințesc fântânile, fiind Izvorul Tămăduirii. Această sărbătoare amintește de momentul în care Fecioara Maria a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, o apă binecuvântată, dătătoare de viață.
