Gulia este o legumă înfrățită cu varza și care face parte din familia Brassicaceae, fiind cultivată pentru tulpina comestibilă. Numele științific al acestei plante este Brassica oleracea var gongylodes, iar popular i se mai spune și gulioară sau caralabă. Guliile au multe beneficii pentru organism, îmbunătățind digestia și menținând tensiunea la valori normale.
Guliile sunt recomandate persoanelor care se luptă cu greutatea în exces, conținând doar 27 de calorii într-o sută de grame.
Cultura de gulii – factori de mediu
Temperatura necsară pentru germinarea semințelor trebuie să fie de cel puțin 10 grade Celsius, iar, pentru dezvoltare, cuprinsă între 5 și 10 grade Celsius. Guliile nu vor rezista la o temperatură mai scăzută de -1 grad.
Plantele au nevoie de un grad mediu de umiditate, insistând cu apa doar atunci când este secetă. O cantitate prea mare de apă poate duce la crăparea tulpinii, iar o cantitate prea mică poate duce la întărirea excesivă a acestora.
Solul ideal trebuie să aibă un pH între 6 și 6.7 și să fie fertil, bine drenat și afânat, luto-nisipos, lutos, argilos, aluvial etc…
Guliile se dezvoltă foarte bine în zonele luminoase, dar și în cele semiumbroase. Totuși, în cazul în care nu primesc destulă lumină, guliile nu se vor dezvolta corespunător.
Pregătirea terenului
Guliile se pot planta pe același teren doar la distanță de 4-5 ani. Ca și culturi premergătoare, se pot folosi castraveții, dovlecii, pepenii, vinetele, mazărea, fasolea.
În toamna de dinaintea plantării, solul trebuie curățat de resturile vegetale, tratat cu produse fitosanitare și arat la adâncimea de 30 cm. În perioada primăverii, solul trebuie măruțit, nivelat și fertilizat.
Plantarea guliilor
Guliile se pot cultiva prin semințe sau răsaduri. Semănarea se poate face primăvara sau toamna. Pentru semănatul de primăvară timpurie, de exemplu, se pot realiza răsaduri de la începutul lunii februarie, urmând să se planteze la final de martie, început de aprilie, la distanță de 25cm între rânduri și între plante.
În spațiile protejate, guliile se pot semăna în luna ianuarie, urmând ca răsadurile să se planteze în luna martie, la distanță de 25cm între rânduri și între plante.
Pentru plantarea de toamnă, se pot obține răsaduri pe brazde reci, urmând ca acestea să se planteze din iunie până în iulie.
Lucrări de întreținere
Cele mai importante lucrări de întreținere în cazul culturii de gulie sunt: efectuarea prașilelor, umplerea golurilor, udările, fertilizarea corespunzătoare și aplicarea tratamentelor fitosanitare în cazul apariției bolilor sau dăunătorilor.
Proprietățile nutriționale ale guliilor
Guliile conțin:
- Vitamina C – 102% din DZR
- Vitamina B6 – 10% din DZR
- Vitamina B1 (tiamina) – 4,7% din DZR
- Potasiu – 13,5% din DZR
- Fosfor – 6,2% din DZR
- Calciu – 3,2% din DZR
- Vitamina A
- Vitamina K
- Niacina
- Piroxidina
- Acid pantotenic
- Riboflavina
- Cupru
- Mangan
- Fier
- Seleniu
- Carotenoizi
Guliile sunt bogate în vitamine și minerale, fiind de mare ajutor persoanelor care sunt predispune la diabet sau la boli de inimă. Consumul de gulii poate regla tensiunea arterială, datorită conținutului de potasiu care ajută la dilatarea vaselor de sânge și la oxigenarea propice a organelor corpului.
Conținutul de potasiu ajută și la susținerea sistemului nervos, reglând nivelul de serotinină din creier și ajutând la tratarea depresiei. În plus, potasiul ajută la încetinirea instalării bolii Alzheimer sau a demenței.
Guliile au rol antioxidant datorită conținutului de vitamina C, dar și antiinflamator datorită conținutului de carotenoizi.
