Soiurile vechi de legume au fost înlocuite cu semințe importate, încetul cu încetul, timp de mai mulți zeci de ani, până au dispărut complet. Numărul soiurilor pierdute în timp nu ar fi deloc unul mic, ci de ordinul miilor, descoperim într-un studiu realizat de cercetătorul Costel Vânătoru, conform Adevărul.ro.
Costel Vânătoru susține că nu mai puțin de 2.647 de soiuri românești de legume au fost uitate și înlocuite cu semințe din import. Din cauza sensibilității la factori naturali şi artificiali care pot dăuna unei culturi, semințele se pot păstra cel mult 3, 4 ani. Semințele soiurilor românești nu s-au păstrat sau nu s-au întreținut în consecință, existând o pierdere masivă a creațiilor biologice din trecut.
”În cultura plantelor e ca şi în modă. Se caută anumite soiuri, într-o anumită perioadă, iar cele vechi sunt uitate. Apoi, atunci când îşi aminteşte cineva ce bune erau, de exemplu, vinetele bucureştene şi zice hai să le cultivăm din nou, nu le mai găseşte.
Grădinarii mai păstrează seminţele vechi dar, în timp, fără o selecţie conservativă, soiurile se deteriorează. Recuperarea acestui tezaur genetică presupune muncă titanică de restaurare genetică, să luăm cataloagele, descrierile vechi, pentru a reface autenticitatea lor”, comunică cercetătorul Costel Vânătoru pentru sursa citată.
Resurse genetice românești conservate în bănci de gene străine
Soiurile de legume vechi au fost înlocuite cu cele din import pentru câștigurile comerciale rapide, fiind principalul motiv pentru care au dispărut din grădinile românilor.
”Mare parte a creaţiilor biologice care au fost înlocuite din cultură şi neglijate s-au pierdut pentru totdeauna. O altă parte a resurselor genetice se află conservată în bănci de gene din străinătate, de cele mai multe ori fără acordul statului român”, declară cercetătorul Costel Vânătoru pentru sursa citată.
Soiurile românești de tomate sunt doar un exemplu al înlocuirii în scopul vânzărilor mai mari. Soiuri precum tomatele Mikado, Aurora, Inimă de Bou, Tomata de Ţigăneşti, tomatele grase româneşti, dau roșii mult mai gustoase, dar și mai zemoase, ceea ce nu permite agricultorilor să le depoziteze pentru o perioadă mai lungă de timp.
”Au venit soiuri noi şi au fost scoase din cultură fără să-şi pună cineva întrebarea ce se întâmplă cu soiul pe care l-am eliminat acum? Ce se întâmplă cu soiul Inimă de Bou dacă în locul lui aducem soiul Marissa, din Olanda. L-au mai păstrat pasionaţii de seminţe şi a ajuns să fie înmatriculat în Franţa iar noi l-am pierdut pentru totdeauna”, declară Costel Vânătoru.
La banca banca de gene IPK Genbank Germania s-au găsit mai multe soiuri de roșii românești, printre care soiul de tomate Konserva, soiul de tomate Bizon şi soiul de tomate Aurora. La Banca de Gene din SUA s-a găsit Ceapa Aurie de Buzău, după ce România a pierdut acest prim soi de ceapă românesc, omologat şi înscris în anul 1971 de dr. ing. Chiru Cristea. În scopul recuperării soiului, s-au preluat 50 de seminţe de la banca de gene din SUA.
Bolile şi dăunătorii pun în pericol menţinerea biodiversităţii
Cercetătorul Costel Vânătoru trage un semnal de alarmă în ceea ce privește atitudinea oamenilor cu privire la valorificarea patrimoniul genetic. Multe dintre cele peste două mii de specii de legume au fost pierdute din cauza desființării unităţilor de cercetare.
”Odată cu desfiinţarea acestor unităţi de cercetare, s-au pierdut şi resursele genetice pe care acestea le deţineau. Între aceste soiuri se regăsesc şi creaţii biologice străine, dar care au fost cumpărate oficial în timp de statul român pe sume extrem de mari”, completează cercetătorul Costel Vânătoru pentru Adevărul.ro.
Conform cercetătorului, unul dintre factorii care duce la eliminarea unui soi este industria chimică, prin aplicarea produselor asemenea erbicidelor, fertilizanţilor, fungicidelor, insecticidelor care se pot transforma în factori mutageni. O altă cauză este legată de tehnologiile moderne de cultură care afectează până la punctul mutațiilor genetice.
”Bolile şi dăunătorii pun în pericol menţinerea biodiversităţii şi autenticităţii creaţiilor biologice. De la an la an, apar boli şi dăunători noi, la care, până în prezent nu s-au găsit soluţii eficiente. Ca exemplu, avem Tuta absoluta, molia fructelor de tomate”, declară cercetătorul.
Tuta Absoluta este o molie de dimensiuni mici, nou apărută în România, semnalată în 2012, pe un lot de legume importate din Spania. Tomatele sunt foarte sensibile în fața acestei molii care consumă partea verde a vrejului. În plus, din ce în ce mai multe specii de plante parazite afectează biodiversitatea, ca urmare a schimbărilor ecologice ale lumii.
Una dintre aceste plante invazive, costreiul, afectează majoritatea culturilor din România. Culturile de porumb, rapiţă, floarea-soarelui, soia, sfeclă de zahar, cartof, mazăre, năut sunt afectate de această plantă dăunătoare.
”Impacturile schimbărilor climatice sunt deja observate şi sunt prevăzute a deveni mai pronunţate. Evenimentele climatice extreme, inclusiv valurile de căldură, perioadele de secetă şi de inundaţii sunt preconizate a deveni mai frecvente şi mai intense”, comunică cercetătorul Costel Vânătoru.
Banca de gene de la Suceava este singurul loc din România cu caracter de depozit, urmând să se înființeze, la Buzău, o altă bancă de gene pe domenii acreditate internaţional, în scopul colectării, evaluării, depozitării și valorificării resurselor românești.
