Sfântul Andrei, unul dintre Apostolii lui Iisus, ar fi cel care a creștinat poporul român, după călătoria sa în Dobrogea. Tocmai de aceea, despre Sfântul Andrei se spune că este ocrotitorul românilor, iar creștinii ortodocși îl prăznuiesc la data de 30 noiembrie.
Fiind o sărbătoare de mare importanță religioasă, în jurul acestei zile s-au creat multe tradiții și obiceiuri, dar și multe superstiții. Această sărbătoare este predominant agrară, iar oamenii și-au pus bazele în superstiții atât pentru a atrage norocul și a îndepărta ghinionul, cât și pentru a descoperi cum va fi vremea și recolta în anul următor.
Oamenii care cred în apariția strigoilor și a moroilor fac tot posibilul să-i țină la distanță, însă, sărbătoarea este una a bucuriei, iar fetele nemăritate își puteau afla ursitul în această noapte.
Superstiții de Sfântul Andrei
Sărbătoarea religioasă a Sfântului Andrei a coincis cu una dintre sărbătorile păgâne, aceea a unei divinități dacice care lua forma unui lup. Astfel, în timp, cele două evenimente s-au contopit, iar oamenii s-au folosit de aceste elemente pentru a crea obiceiuri noi.
În plus, ziua de 30 noiembrie reprezintă ultima zi de toamnă, marcând și începutul iernii, trecerea la anotimpul rece care, pentru agricultori, era foarte importantă.
Marcând trecera către iarnă, așadar lipsa de vegetație și de viață, această zi reprezenta ca o linie subțire între viață și moarte, devenind o perioadă în care cerurile se deschid, iar spiritele umblă libere pe pământ.
Așadar, în noaptea de Sfântul Andrei, duhurile rele, strigoii și moroii își fac apariția pe pământ, printre oameni. Una dintre credințele din zonele rurale era că, în această noapte „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”.
Tocmai de aceea, oamenii se pregăteau temeinic pentru a îndepărta spiritele rele cu ajutorul usturoiului, devenit deja legendar ca armă împotriva creaturilor malefice.
Gospodarii ungeau tocurile ușilor și geamurilor casei cu usturoi, dar și ale grajdurilor, pentru a se asigura că nu permit niciunui strigoi să pătrundă unde nu sunt bineveniți.
Fiind o sărbătoare urmată de Ziua Națională a României, un alt moment popular important, întreaga perioadă este manifestată cu multă încărcătură simbolică.
Cum își găseau fetele ursitul de Sfântul Andrei
Fetele nemăritate foloseau, în trecut, orice prilej pentru a afla care le va fi ursitul. Unul dintre obiceiurile des întâlnite în zona rurală era acela de a puse busuioc sub pernă. Totuși, în noaptea de Sfântul Andrei, fetele mai foloseau o tehnică, aceea de a pune 41 de boabe de grâu sub pernă, spunând următoarea incantație:
„Voi, 41 de fire de grâu, / Eu voi adormi/ Şi voi hodini/ Dar eu mă rog lui Dumnezeu/ Să-mi trimită îngerul meu, / Cel ce mi-e dat de Dumnezeu”.
Tot cu ajutorul grâului, gospodarii se rugau pentru noroc și o bună recoltă în anul următor. Aceștia pun boabe de grâu la încolțit și, dacă grâul crește înalt până în ziua Anului Nou, atunci anul ce vine va fi plin de noroc și bogăție.
În ziua de Sfântul Andrei se făceau supoziții și pe tema condițiilor meteorologice. Astfel, dacă ziua era senină, atunci iarna ar fi fost blândă. Dacă, în schimb, ziua era ploioasă, atunci iarna ar fi fost geroasă.
