Pe data de 16 august, creștinii ortodocși îi prăznuiesc, în fiecare an, pe Sfinții Martiri Brâncoveni. Aceștia au fost Constantin Voievod cu fiii săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache.
Sărbătoarea este trecută cu cruce neagră în calendar, o zi care simbolizează credința în Dumnezeu. Fiind o sărbătoare importantă, tradiția spune că, în această zi, nu se spală.
De asemenea, pe 16 August este ziua Cercurilor Sfintei Mării
Acum se tocmesc pândarii pentru vii şi se leagă, prin magie, ciocul păsărilor pentru a nu prăda viile.
Doar în această zi specială, se mai pot culege flori de câmp şi flori de leac, care se pun la icoana Preacuratei, apoi sunt bune de leacuri şi descântece. Superstiţia spune că dacă înfloresc trandafirii imediat după Sfânta Maria, va fi o toamnă lungă.
Importanța Sfinților Martiri Brâncoveni
Martirii Brâncoveni nu au fost alții decât domnitorul Constantin Brâncoveanu și fii săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei, alături de sfetnicul Ianache. În jurul voievodului Constantin Brâncoveanu există legende care susțin cât de mult a încurajat educația.
Constantin Brâncoveanu a domnit în Țara Românească, între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române.
Acesta a avut rolul de protector al tiparului şi şcolilor din Muntenia şi din Transilvania, a transformat şcoala de la Sfântul Sava în „colegiu public pentru pământeni şi străini’ și a adaptat programa școlară după modelul instituțiilor se învățământ superior.
Constantin Brâncoveanu a ctitorit multe biserici şi mănăstiri, între care: bisericile de la Potlogi şi Mogoşoaia, Mănăstirile Hurezi şi Brâncoveni, Biserica „Sf. Gheorghe Nou’ din Bucureşti, unde odihnesc sfintele sale moaşte.
În plus, acesta a tipărit numeroase cărţi în limbile română, greacă, slavonă, georgiana şi arabă, cu ajutorul lui Andrei, viitorul mitropolit Antim Ivireanul, pe care l-a adus de la Istambul.
Moartea tragică a voievodului a rămas în istorie
Voievodul Constantin Brâncoveanu și-a peirdut viața pentru că a refuzat să-și piardă credința. Obligat de sultanul Ahmed să se leapede de credința creștină, acesta a murit în ziua în care împlinea 60 de ani, pe data de 15 august 1714, alături de cei patru fii ai săi și de sfetnicul Ianache.
„De legea creştină nu mă las, căci în ea m-am născut şi am trăit, şi în ea vreau să mor! Fiilor, fiţi bărbaţi! Am pierdut tot ce aveam pe asta lume. Nu ne-au mai rămas decât sufletele. Să nu le pierdem şi pe ele, ci să le ducem curate înaintea fetei Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru!”
Atunci când sultanul a auzit acesta cuvinte, a poruncit imediat să se taie capetele fiilor voievodului. Primul cap căzut a fost al fiului cel mare, Constantin. Apoi, au urmat și Ștefan și Radu, iar fiul cel mic, Matei, a început să plângă.
Constantin Brâncoveanu l-a încurajat să aibă curaj, iar Matei s-a sacrificat. Voievodul a fost nevoit să-și vadă toți fiii uciși, dar și pe sfetnicul lui, Ianache Văcărescu. Atunci când a realizat că i-a venit rândul, voievodul și-a făcut cruce şi a spus: „Doamne, fie voia Ta!’.
Trupurile neînsuflețite ale bărbaților au fost aruncate în Bosfor, însă au fost recuperate de creștini și îngropate în secret într-o mănăstire din Halki, chiar lângă Ţarigrad.
În anul 1720, rămășițele voievodului au fost aduse la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, de către doamna Maria, așezând doar o piatră cu pajura țării peste mormânt. Astfel, mormântul lui Constantin Brâncoveanu a fost descoperit în 1914, de către Virgil Drăghiceanu.
Biserica Ortodoxă Română i-a declarat sfinți în 1992
Pe data de 15 august 1992, Biserica Ortodoxă Română i-a declarat sfinți pe Constanton Brâncoveanu, fii săi și sfetnicul Ianache. Totuși, aceștia sunt sărbătoriți pe data de 16 august, pentru a nu coincide cu sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.
