Ziua de luni a Săptămânii Luminate poartă numele popular de Lunea Albă, fiind a doua zi de Paște. Săptămâna Luminată reprezintă o perioadă a bucuriei, a luminii aduse de Învierea Domnului.
Numele de Săptămâna Luminată vine de la vechiul obicei al celor care se botezau creștini în noaptea Învierii. Aceștia purtau toată săptămâna haine albe și erau considerați luminați.
Tradiții de Lunea Albă
Conform credințelor bisericești, în această perioadă ușile Raiului sunt deschise. Una dintre cele mai cunoscute tradiții este legată de stropirea casei cu agheazmă și de dat de băut apropiaților.
În această zi, finii merg în vizită la nași și le dăruiesc pască, vin și ouă.
Se spală a doua zi de Paște?
Fiind o zi de sărbătoare, în această zi nu se spală rufe, nu se calcă și nu se muncește pământul. Zi nelucrătoare este și Marțea Albă, adică a treia zi de Paște. Se pot spăla rufe în zilele de miercuri, joi și sâmbătă ale Săptămânii Luminate, dar nu și vineri pentru că atunci se sărbătorește Izvorul Tămăduirii.
În aceste zile, toți credincioșii trebuie să se salute cu ”Hristos a Înviat”, iar interlocutorul să răspundă ”Adevărat a Înviat!”.
În anumite zone din Transilvania, în această zi se ține tradiția stropitului cu apă, un obicei venit de la o legendă conform căreia o fată a leșinat atunci când a auzit de Învierea lui Hristos. Pentru a o trezi din leșin, oamenii i-au dat cu apă pe față. Această tradiție a udatului în a doua zi de Paște s-a transformat de-a lungul anilor, ajungând ca, în loc de apă, tinerii să se stropească cu parfum.
Se spală în a treia zi de Paşte? Iată ce spun preoţii
A treia zi de PAŞTE se mai numeşte şi Marţea Alba şi este impusă drept zi nelucrătoare. În această zi, nu se spală şi nu se calcă şi nu se face curat.
De asemenea, în ziua a treia se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.
În ultima zi de sărbătoare a Paştelui, în trecut, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pasca“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.
În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui.
Ce rugăciune se spune după Paște
„Şi acum Te rugăm, Stăpâne, pentru robii Tăi aceştia, care vin sub acoperământul casei Tale celei sfinţite, primeşte pocăinţa lor şi‑i iartă pe dânşii, pentru învierea Ta, de mulţimea păcatelor celor nenumărate, ştiute şi neştiute, de voie şi fără de voie; curăţeşte‑i ca pe desfrânata ce plângea, şi ca pe Petru care se lepădase şi plângând cu amar iarăşi l‑ai primit.
Primeşte smerenia şi mărturisirea robilor Tăi, precum ai primit pe vameşul care cu suspin se ruga. Pune frica Ta în inimile lor ca să se teamă de Tine şi să Te iubească din toată inima lor. Dă‑le lor să păzească toate poruncile Tale în toate zilele vieţii lor, umblând după voia Ta.
Amin.”
