Fermierii români care folosesc practici ecologice vor primi ajutoare mai mari de la Comisia Europeană față de fermierii din alte state membre. Aceste măriri ar putea intra în vigoare odată cu implementarea noii Politici Agricole Comune.
Vestea a fost adusă de vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European, Daniel Buda, într-o emisiune televizată. Acesta a comunicat și condiția prin care fermierii români ar putea primi subvenții mai mari decât alți producători agricoli europeni. Trebuie să aplice practici agricole verzi, în scopul dezvoltărilor practicilor cu caracter ecologic.
Fermierii sunt încurajați să combată schimbările climatice
“Subvențiile pentru cei cu practici ecologice ar putea deveni chiar mai mari decât în statele UE. De exemplu, creșterea animalelor pe pășune poate fi considerate o practică cu caracter ecologic.
Deși subvențiile au scăzut în medie cu 11% în statele membre, la fermierii români vor crește cu câțiva euro. Premisele sunt bune și este important cum vom creiona Planul Național Strategic.
Conform deciziei Parlamentului European se va merge în negocieri cu 30% din pilonul 1 de dezvoltare. În următoarele două luni Comisia ar trebui să vină cu orientări pe această component, dar nu trebuie să fim speriați. Combaterea schimbărilor climatice trebuie să ne preocupe pe toți”, a adăugat Daniel Buda.
Parlamentarul a declarat că sumele pentru plățile directe, ce vor reprezenta cel puțin 60% din pilonul 1 de dezvoltare, “vor rămâne neatinse”, dar că există „o ecuație necunoscută pe componenta sumelor acordate pe green deal.
“Banii pe înverzire vor fi dincolo de plățile directe, o plată suplimentară pentru fermierii atunci când aplică o practică verde în ferma sa”, adaugă parlamentarul.
Eco-schemele sunt voluntare pentru fermieri, dar obligatorii pentru statele membre
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat că practicile prietenoase cu mediul nu sunt obligatorii pentru fermieri, decât dacă nu vor să piardă banii oferiți de Uniunea Europeană. Eco schemele sunt scheme de sprijin financiar ce presupun recompensarea fermierilor care implementează practici agricole durabile precum sistemele de producție ecologice
“Săptămâna trecută, la Consiliul Agrifish am încercat să susținem prioritățile României și am dorit flexibilitate mai mare pe eco-scheme ca să nu pierdem bani UE.
Acestea vor fi obligatorii pentru statele membre, dar voluntare pentru fermieri. Ei trebuie să se ridice la exigențele acestui green deal și banii să nu fie pierduți”, a comunicat Adrian Oros.
În urma votului oferit de parlamentari, cel puțin 30% din primul pilon ar trebui să fie alocat noilor scheme de climă, mediu și bunăstarea animalelor (scheme ecologice). În plus, fermierii români vor putea primi sprijinul cuplat în zootehnie și vegetal până în 2027, în timp ce alte state membre nu-l mai primesc odată cu începerea anului 2021.
“Am reușit să păstrăm Ajutorul Național Tranzitoriu. Deși este un sprijin din bani de la bugetul național, el trebuie negociat la Comisie, iar în 2020 el ar fi trebuit să se oprească. Am reușit să prelungim până în 2027. De asemenea, am reușit să schimbăm și anul de referință, astfel că vom da bani pentru animale reale și nu pe animale ce figurează în baza de date în 2013. Noua data de referință pentru ajutorul acordat bovinelor de carne este anul 2018, față de vechea dată care era de 31 ianuarie 2013″, a declarat Adrian Oros.
Ministrul Oros dorește ca plafonarea subvențiilor să fie voluntară
Votul din 23 octombrie al Parlamentului European a hotărât ca plafonarea obligatorie a plăților directe să se aplice doar în cazul statelor membre care nu vor aloca cel puțin 12% din totalul sumelor alocate plăților directe către fermierii mici și mijlocii. Ministrul Adrian Oros a susținut că problema este delicată, dar că dorește „ca plafonarea să fie voluntară, la decizia fiecărei țări membre și să combinăm cu plata redistributive”.
Parlamentarul Daniel Buda susține că tinerii fermieri de sub 40 de ani care vor dezvolta pentru prima dată o exploatație vor primi un sprijin de 100.000 de euro față de 70.000 de euro. În plus, fermierii ar putea să primească un sprijin de 2% din cuantumul aferent plăților directe pentru plantele proteice.
Daniel Buda atrage atenția și asupra consumului de îngrășăminte chimice, susținând că va cere ca reducerea să se facă la nivelul mediei europene. România consumă însă 600 de grame pe hectar, față de media UE de 2.200 de grame pe hectar.
