În 2019, agricultura a produs 4,1% din PIB-ul României. În consecință, acest domeniu este important în economia țării, mai cu seamă că ponderea numărului de persoane angrenate în acest sector este mult mai mare decât în alte domenii.
Masa salarială a crescut de la an la an
250.000 de persoane au fost angajate cu carte de muncă în 2019, iar aproximativ 2 milioane lucrează în agricultura de subzistenţă. Peste 20% din populaţia ţării lucrează în agricultură, conform Eurostat.
„Masa salarială a crescut cu 2-3% în fiecare an, ca număr, dar deficitul rămâne de aproape 25.000 de persoane calificate, fără zilierii sau persoanele necalificate sau part time. Până la criză, rata de creştere anuală a salariilor din sectorul agroalimentar a fost aproape dublă faţă de cea medie pe economie. Aceasta arată cât de mare este deficitul numeric şi de competenţe din sectorul agroalimentar românesc şi din economia noastră în general“, declară Florin Constantin, fondator al Agxective, firmă de recrutare de specialişti în agrobusiness.
Totuși, în comparație cu alte domenii, agricultorii români se află la coada clasamentului în ceea ce privește salariul mediu lunar. Biroul Național de Statistică preciza, în 2019, că salariul mediu lunar în domeniul agriculturii a fost de 5 180 de lei. Conform BNS, cei mai bine plătiți angajați lucrează în domeniul informațiilor și comunicațiilor, primind în medie câte 16.175 de lei lunar, urmând lucrătorii din domeniul financiar și de asigurări cu o medie de 13.087 de lei.
Îmbătrânirea demografică accentuată în mediul rural și cota joasă a învățământului profesional şi tehnic agricol – două probleme grave ale României
Unele locuri de muncă din agricultură pot oferi un salariu ofertant. De exemplu, există tractoriști care primesc peste 2.500 de euro lunar. Un manager de fermă poate avea un salariu de peste 7.000 de euro lunar. Însă, producătorii agricoli se luptă cu lipsa de personal specializat, cauzată de locurile de muncă din străinătate pe care românii le preferă, de îmbătrânirea demografică a mediului rural, dar și de lipsa de cunoștințe din domeniul agricol.
În Uniunea Europeană, doar aproximativ 6% dintre administratorii de exploatații agricole sunt tineri cu vârsta sub 35 de ani (în România 3,1%), iar peste 50% au vârste de peste 55 de ani.
Deși Politica Agricolă Comună a prezentat un interes în sprijinul tinerilor fermieri, prin acordarea de subvenții menite să „stimuleze o reînnoire eficace a generațiilor”, tinerii fermieri nu consideră că sunt de ajuns. În 2019, tinerii fermieri români au avut la dispoziție fonduri europene nerambursabile prin submăsura 6.1, „Instalarea tinerilor fermieri”, de maximum 50.000 de euro/exploatație, însă acestea s-au epuizat foarte rapid.
