În 2022, creștinii catolici vor sărbători Învierea Domnului pe data de 17 aprilie, cu o săptămână înaintea Paștelui ortodox. Începând cu Marea Schismă care a avut loc în anul 1054, creștinii ortodocși și cei catolici sărbătoresc Paștele în zile diferite, cu excepții foarte rare.
Anul trecut, Paștele catolic și cel ortodox a fost sărbătorit la aproape o lună distanță, un eveniment care nu se întâmplă foarte des. Paștele catolic și cel ortodox vor pica în aceeași zi în anul 2025.
Motivul pentru care Pașrele ortodox și cel catolic se sărbătoresc la zile diferite
Până în anul 1054, atunci când s-a produs Marea Schismă și, odată cu ea, împărțirea creștinismului în două – cea Apuseană sub autoritatea papei și cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol, Paștele se sărbătorea la aceeași dată.
Paștele se stabilește după echinocțiul de primăvară și luna plină, două evenimente care nu au dată fixă. Motivul pentru care Învierea Domnului nu are aceeași dată la catolici și ortodocși este legat de faptul că cele două biserici folosesc calendare diferite. Biserica ortodoxă folosește calendarul iustinian, pe stil vechi, în timp ce biserica catolică folosește calendarul gregorian, implementat de Papa Grigore al XIII-lea, în anul 1582.
Creștinii catolici vor sărbători sărbătoarea Floriilor pe data de 10 aprilie, un eveniment care simbolizează intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim.
Cele mai cunoscute nume ale românilor care își sărbătoresc onomastica în ziua Floriilor sunt Florin, Viorel, Florian, Florea, Florentin, Florinel, Floricel, Florentina, Florica, Floarea, Florina, dar și persoanele care poartă nume de flori, cum ar fi Crina, Brândușa, Iris, Viorica etc..
Paștele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie și niciodată în luna mai, în timp ce cel ortodox poate cădea în aprilie sau mai și niciodată în martie.
De ce s-a produs Marea Schismă în 1054
Motivul producerii unei rupturi în creștinism a fost, spun istoricii, legat de corupția unora dintre conducătorii bisericii romane. Mihail Kerularios, patriarhul ecumenic al Constantinopolului, a observat la ce nivel de corupție ar fi ajuns papa Leon al IX-lea peste care nici regii nu aveau autoritate.
Totul a început în anul 754, atunci când s-a format Statul Papal. Patriarhii bisericii bizantine au fost afectați de puterea pe care o aveau conducătorii bisericii Apusene.
La 150 de ani de la producerea schismei, cavalerii romano-catolici, la îndrumarea Papei Inocenţiu al III-lea, iau cu forţa armelor, în stăpânire, Constantinopolul şi îşi croiesc state cruciate din Imperiul Bizantin.
