Păpălăul este o plantă erbacee care poartă denumirea oficială Physalis edulis și care face parte din familia Solanaceae. Popular, planta este cunoscută sub multe alte nume, cum ar fi cireașa-evreului, cireașa-jidovească, bășicuță-de-roșeață, buruiană-de-bubă, iarba-bubei, boborică, gogoașe, papală, puturoasă, păpălăi.
Planta este originară din America, însă, în prezent, se cultivă și în India, Franța, Anglia.
Planta se cultivă pentru florile sale care sunt poreclite bășici datorită formei lor. Atunci când ajunge la maturitate, fructul păpălăului poate deveni galben, roșu, roz sau portocaliu.
Gustul fructelor este dulce-acrișor, acestea fiind cărnoase și suculente, având un conținut bogat de vitamina C și fiind des utilizate în obținerea dulcețurilor, compoturilor sau chiar murăturilor. Fructele plantei sunt utilizate și în medicina naturistă, având multe beneficii pentru sănătate.
În plus, păpălăul este folosit des ca plantă ornamentală, datorită fructelor sale viu colorate.
Cum se cultivă păpălăul
Planta se cultivă cu ajutorul răsadurilor, având un sistem asemănător cu cel al tomatelor. Semințele se plantează la începutul primăverii, în februarie- martie, urmând ca răsadurile să se dezvolte într-o lună. Apoi, acestea sunt repicate în ghivece, urmând să fie plantate în luna mai. Plantarea se face la distanță de 70 cm între rânduri și la 40-50 cm între plante pe rând.
Diferența dintre păpălău și tomate este legată de faptul că această plantă nu are nevoie de copilit. În rest, lucrările de îngrijire necesare sunt cele cunoscute: prățirea, udarea și fertilizarea.
Cei mai importanți factori de mediu pentru păpălău sunt lumina și căldura, fără de care planta nu se dezvoltă normal. Udările nu trebuie să fie dese. Păpălăul are nevoie de un sol bine drenat.
Beneficiile păpălăului
Doar fructele păpălăului sunt comestibile. Este important de reținut că atât partea aeriană, cât și rizomii sunt toxici. Fructele se consumă doar atunci când au ajuns la maturitate, adică în momentul în care au o culoare galbenă – portocalie.
Frutele de păpălău conțin vitamina A și C, complexul de vitamine B, fier, acid citric, licopen, potasiu, auroxanthin, mutatoxanthin, zeaxanthin. În 100 de grame de păpălău se regăsesc doar 53 de calorii.
Astfel, păpălăul are efect diuretic, antibacterial, antiinflamator, antimicrobian, antioxidant, antireumatic, antispasmodic, expectorant, laxativ,
sedativ.
Datorită conținutului de vitamina C, păpălăul poate lupta împotriva febrei, a infecțiilor tractului urinar, crampelor. De asemenea, planta este utilizată pentru a trata infertilitatea.
Nu se recomandă consumul de către femeile însărcinate.
Fructele păpăului sunt utilizate și în gastronomie, atât în salate sau ca gustări, cât și în prepararea dulcețurilor, compoturilor și, în cazul soiului de păpălău mexican, în prepararea murăturilor.