Pe 6 martie, românii prăznuiesc o sărbătoare importantă. Moșii de Iarnă reprezintă un obicei străvechi, prin care se dau de pomană diverse pentru sufletele celor adormiți. Există o mulțime de tradiții, unele mai vechi și unele mai noi, dintre care unele obiceiuri se respectă, iar altele au fost date uitării.
Moșii de iarnă sau de vară se sărbătoresc mereu sâmbăta. Se consideră că a fost aleasă această zi pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepții adormiți.
Ca o curiozitate, poate nu știați de unde vine expresia a-i purta sâmbetele cuiva. Astfel, ar semnifica dorința de a pomeni pe acel cineva în sâmbăta morților, adică atunci când se sărbătoresc moșii.
Numele de „Moși” vine de la faptul că acum facem pomenirea tuturor celor răposați din familiile noastre, părinți, moși, strămoși.
În această zi de sâmbătă, cum este cea de 6 martie 2021, se face Pomenirea Morților. La biserică se face Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiți.
În sâmbăta morților, sunt pomeniți doar creștinii care au murit nedespărțiți de Biserică. Nu pot fi pomeniți cei care au murit în dispreț cunoscut față de Dumnezeu. Biserica ortodoxă precizează că nu pot fi pomeniți copii care au murit nebotezați, pentru că ei nu sunt membri ai Bisericii.
„Pomenirea morților este conștiința că, de acolo de sus, unde sunt, ei veghează asupra noastră. Că rugându-ne pentru ei, și ei se roagă pentru noi. Că este o împreună lucrare a noastră cu ei” spune Părintele Ștefan Urda.
Tradiții străvechi pentru Moșii de Iarnă
Ziua de dinaintea de Lăsatul Secului pentru Paște este dedicată Pomenirii Morților. Creștinii încep această sâmbătă prin aprinderea lumânărilor la mormintele rudelor care s-au stins.
Tradiția spune că este bine să se aprindă două lumânări pentru sufletul celui decedat. Oamenii duc la biserică tot ceea ce presupune pomenirea celor adormiți: colaci, colivă, untdelemn.
„După slujba de la biserică, facem un praznic, în casa de prăznuire, oferind o masă caldă în amintirea celor răposaţi. Apoi, oamenii oferă vase cu mâncare, colăcei şi lumânări aprinse vecinilor, rudelor, spre pomenirea celor răposaţi“, spune părintele Vasile Florariu, de la Biserica Satu-Nou – Belceşti, conform Doxologia.
În această zi nu se fac treburi în gospodărie și nici treburi agricole. Nu se spală, nu se calcă și nu se mătură.
Femeile care încalcă aceste porunci străvechi sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată. Această zi mai trebuie respectată şi pentru a te feri de nebunie.
Coliva este oferită drept pomană deoarece, la fel cum grâul este îngropat în pământ și putrezește pentru a da roadă, la fel corpul omenesc este îngropat și putrezește pentru a învia la sfârșitul vremurilor.
În anumite zone din țară, pe 6 martie se vor da de pomană diverse mâncăruri, chiar și bucate gătite. Pârjoale, sarmale, plăcintă, se mai dau și fructe de pomană, toate oferite cu lumânări aprinse.
Datul de pomană se face în mod special sâmbăta, pentru că există în popor credinţa că se deschid cerurile și sufletele adormiți aşteaptă pomana lor.
Până la Paşte, toate sâmbetele impun anumite tradiții
După Moșii de iarnă, în fiecare sâmbătă este celebrat un eveniment creștin.
Finalul acestor pomeniri se face în Sâmbăta lui Lazăr, dinaintea Duminicii Floriilor. Moşii de iarnă precede Lăsatul Secului de Brânză sau Lăsatul Secului de Carne, dedicată morţilor, moşilor şi strămoşilor. Moşii de iarnă, împreună cu Moşii de Sâmedru formează Moşii cei Mari de peste an. La Moşii de iarnă se împart alimente (plăcinte, produse lactate, piftii) şi, uneori, vase umplute cu mâncare gătită sau cu apă. Moşii de iarnă marchează începutul Sâmbetelor morţilor, în număr de şapte.
Care sunt Moșii de peste an
Pe parcursul unui an se sărbătoresc Moșii, de mai multe ori, fiind zile pentru pomenirea morților Moşii de vară, înaintea Rusaliilor, moşii de Sântilie – înainte de sărbătoarea Sfântului Ilie, Moşii de toamnă (între 26 octombrie şi 8 noiembrie), Moşii de Ajun (înaintea Crăciunului), Moşii de Crăciun, Moşii de iarnă, care se sărbătoresc în sâmbăta de dinaintea începerii Postului Mare.
