Marțea Albă: de ce nu se spală și nu se lucrează pământul

Marțea Albă este a treia zi de Paște și prima din Săptămâna Luminată. Aceasta este săptâmâna de după Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.

A treia zi de Paşte este sărbătoare cu Cruce Roşie în calendarul ortodox. Aşadar, în această zi sfântă nu se spală, nu se calcă şi nici nu se munceşte pământul.

În această zi, femeile din multe zone ale ţării dau de pomana pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Ce se face în Marțea Albă

În Marţea albă, e bine să se mănânce brânză. În această zi nu se face baie, spunându-se că ni se albeşte părul.

În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor şi cumetrii între ei nu numai pască, ci şi colaci. În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui.

În Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor.

Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

Conform oranduielilor bisericesti, preotii nu vor citi Psaltirea in aceasta zi si nici in celelalte zile ale Saptamanii Luminate.

Slujbele de inmormantare din aceasta zi, precum si cele din celelalte zile ale Saptamanii Luminate, vor fi facute dupa o randuiala speciala. Slujbelor inmormantarii le vor lua locul slujbele Invierii. Cantarile din cadrul acestor slujbe vorbesc despre trumful vietii asupra mortii.