Legea compostului a intrat în vigoare începând cu data de 20 februarie 2021. Aceasta presupune separarea deșeurilor biodegradabile la colectare. Autoritățile administrației publice locale au obligativitatea de a colecta deșeurile ”din ușă în ușă” în mediul urban. În ceea ce privește mediul rural, fiecare gospodărie este încurajată să composteze individual.
Atât persoanele fizice, cât și cele juridice, vor avea obligația de țină cont de legea compostului. Potrivit cerințelor europene, România trebuie să țină pasul în privința etaloanelor de compostare, îmbunătățindu-și sistemul până în anul 2023.
Amenzile pot fi cuprinse între 400 și 20.000 de lei
Persoanele fizice sau juridice care nu respectă noua lege a compostului pot primi amenzi de la autorități. Gospodarii pot plăti între 400 și 800 de lei, în timp ce societățile comerciale pot primi amenzi de până la 20.000 de lei.
”Începând cu intrarea acestei legi în vigoare din 20 februarie 2021, comisarii Gărzii de Mediu vor aplica sancţiuni pentru cei care încalcă obligația de a colecta separat aceste deșeuri cu amenzi cuprinse între 400-800 de lei, dacă e vorba de simplii cetățeni, sau cu sume între 10.000 și 20.000 de lei, dacă e vorba de persoane juridice.
Aceeași amendă este stabilită pentru încălcarea obligației de a depune deșeurile în spațiile indicate sau obligației de a preda colectorilor aceste deșeuri”, se arată într-un text de pe pagina Garda de Mediu Bihor.
Normele europene ne obligă să creștem procentajul reciclării. În prezent, în România, se reciclează doar 15% din totalul deșeurilor municipale, sub formă de hârtie, plastic, metal și sticlă. Până în anul 2025, acest procentaj va trebui să ajungă la 55%.
Resturile biodegradabile trebuie colectate separat de celelalte deșeuri, în pubele maro sau transformate în îngrășământ natural cu ajutorul unor containere individuale în gospodării.
Ministerul Mediului, alături de alte autorități, pun la punct infrastructura necesară pentru Legea compostului, infrastructură care până acum nu există decât în câteva județe din țară. Deșeurile nu trebuie doar colectate separat, ci și tratate corespunzător în instalații de compost sau în instalații de digestie anaerobă.
În România, 24% din hrana gătită ajunge la gunoi
Fie că este vorba de lipsa spațiilor special amenajate pentru reciclare și compost, fie că este vorba despre un dezinteres din partea cetățenilor, în România, 24% din hrana gătită ajunge la gunoi. Scopul acestor măsuri este ca, pe viitor, doar 20% din totalul deșeurilor să ajungă la gunoi. Restul de 80% este format din deșeurile reciclabile uscate (plastic, hârtie, sticlă, carton, metal) și de cele biodegradabile.
Compostul se poate forma din frunze, crengi, coji de ouă, zaț de cafea, pliculețe de ceai, cojile fructelor și legumelor, iarba tăiată, paie, semințe și chiar ziare vechi.
