Înălțarea Domnului este o sărbătoare cu dată mobilă. În 2022, creștinii ortodocși vor sărbători Învierea Domnului pe data de 2 iunie. Acest eveniment este marcat, în fiecare an, la 40 de zile după Paște și cade mereu într-o zi de joi, în a șasea săptămână după Înviere.
Sfintele Scripturi ne învață că Mântuitorul Iisus și-a binecuvântat ucenicii pe muntele Măslinilor, iar apoi S-a înălțat la ceruri, să șadă de-a dreapta Tatălui. Fiind o sărbătoare mare, este marcată cu cruce roșie în calendarul creștin ortodox.
Înălțarea Domnului poartă numele popular de Ispas
Denumirea populară de Ispas vine de la numele unui martor ascuns al Înălțării Lui Iisus la ceruri. Este vorba despre ciobanul Ispas, un om bun la suflet care s-a ascuns după niște pietre și a văzut Înălțarea Lui Iisus. Acesta, uimit de cele petrecute sub ochii lui, a dat vestea mai departe oamenilor.
În Biblie scrie că Mântuitorul Și-a ridicat mâinile, binecuvântându-i pe ucenici, iar pe când îi binecuvânta S-a înălțat la cer (Luca 24, 51), în timp ce un nor L-a făcut nevăzut pentru ochii lor (F.A. 1,9).
De-a lungul timpului, oamenii au început să țină cont de multe tradiții și obiceiuri în preajma sărbătorilor religioase importante. De Ispas, oamenii și animalele se lovesc cu leuștean pentru a îndepărta spiritele rele. Tot leuștean se pune și la ferestrele și ușile caselor și grajdurilor.
De unde provine expresia Paștele cailor
În tradiția românească, oamenii folosesc expresia Paștele cailor atunci când vor să numească o situație care se va petrece la o distanță mare de timp, sau chiar niciodată.
Conform tradiției populare, proveniența expresiei ar avea mai multe surse. Una dintre ele este legată de o legendă religioasă, conform căreia Fecioara Maria L-a ascuns pe Pruncul Iisus sub fân atunci când era căutat de oamenii lui Irod. Caii din iesle, au început să mănânce fânul, iar Fecioara i-a blestemat să nu fie sătui decât în ziua de joi, a șasea săptămână după Paște, dată care acum coincide cu Înălțarea Domnului.
O a doua posibilitate provine de la obiceiurile din Transilvania, în care creștinii ortodocși împrumutau caii de la cei catolici în perioada Paștelui și invers, deoarece această sărbătoare, de cele mai multe ori, cade separat. Cu toate astea, atunci când Paștele era sărbătorit în aceeași zi și de catolici și de ortodocși caii se odihneau, așa că zilei i-a rămas porecla de Paștele cailor.
În vremurile de demult, în această zi, preoții țineau slujbe speciale la biserică pentru a binecuvânta animalele. De asemenea, exintă o tradiție care spune că nu se înhămează caii la căruță de Înălțarea Domnului.
