Înălțarea Domnului, sărbătoare creștină sărbătorită la 40 de zile după Paște, mai este cunoscută în popor și sub denumirea de Ispas. În această zi sfântă, conform Bibliei, Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri după ce, timp de 40 de zile, s-a arătat ucenicilor săi.
Numele de Ispas vine de la legenda conform căreia un cioban ascuns după pietre, numit Ispas, a fost martorul minunii. În această zi, credincioșii se salută folosind cuvintele “Hristos S-a înălţat!”, urmând ca interlocutorul să-i răspundă cu „Adevărat S-a înălțat!”. Acest salut este folosit de unii dintre credincioși timp de zece zile, până în ziua de Rusalii.
De unde vine zicala Paștele Cailor
Biblia ne învață că, în această zi, Iisus și-a prevăzut revenirea pe Pământ, spunând apostolilor săi că-L va trimite pe Duhul Sfânt. Această promisiune s-a îndeplinit zece zile mai târziu, adică în ziua de Rusalii, numită și Cincizecime.
Conform legendei, la nașterea lui Iisus, în iesle, toate animalele erau tăcute, mai puțin caii. Fecioara Maria, supărată că pruncul nu se odihnește, le-a spus cailor că nu se vor sătura de hrană decât o zi pe an, de Înălțare. În această zi, se spune că într-o singură oră, caii se satură de păscut.
O altă poveste legată de Înălțare ne învață de unde vine expresia Paștele Cailor. Se spune că românii cereau caii să lucreze pământul în ziua în care ungurii sărbătoreau Paștele catolic și invers, fiind rari anii în care Paștele ortodox și cel catolic cad în aceeași zi. De aici vine expresia la Paștele Cailor, adică ziua în care aceștia nu lucrau câmpul.
Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Domnului
În ziua de Înălțare, tradiția spune că este bine să se facă pomeni pentru cei trecuți în neființă, împărțind, în special, brânză, ceapă verde, pâine caldă şi rachiu. De Înălțare, gospodinele vopsesc pentru ultima dată în an ouă roșii.
Conform obiceiurilor străvechi, agricultorii care doresc să aibă recolte bogate trebuie să facă lucrările de semănare până în ziua de Înălțare. În această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul, iar, în anumite părți ale țării, oamenii se bat cu leuștean ca să fie sănătoți tot anul.
Mormintele rudelor, cât și mormintele părăsite se împodobesc cu frunze de paltin în această zi. În felul acesta răposații se vor odihni în pace și strigoii vor fi alungați din cimitire.Tradiția amintește că în această zi cerurile sunt deschise, iar sufletele morților, care au venit în ziua de Paște la casele în care au trăit o viață întreagă, se înalță din nou la cer. Alimentele date de pomană în ziua de Înălțare reprezintă merindele necesare pentru călătoria de întoarcere.
Gospodinele nu au voie să împrumute sare sau să facă focul în casă, altfel vacile nu mai dau lapte, iar casa va vui tot anul. Oamenii își pun frunze de nuc peste brâu pentru că, spune legenda, și Mântuitorul ar fi avut frunze de nuc legate la brâu când S-a înălțat.
