Duminica Floriilor – ce tradiții se respectă în Duminica Stâlpărilor

16.04.2021
Duminica Floriilor – ce tradiții se respectă în Duminica Stâlpărilor

Cea mai importantă sărbătoare care prevestește Paștele este cunoscută sub numele de Florii, sau Duminica Stâlpărilor, prăznuită de creștinii ortodocși cu o săptămână înainte de Înviere. Această sărbătoare reprezintă intrarea lui Iisus în Ierusalim, dar și ziua onomastică a celor care poartă nume de flori.

Duminica Floriilor are o mare însemnătate religioasă, fiind menționată pentru prima dată în secolul al IV-lea. Creștinii sărbătoresc intrarea Domnului în Ierusalim, unde a fost întâmpinat cu ramuri de palmier sau finic, fiind una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc.

Ce simbolizează Duminica Floriilor

Această mare sărbătoare este legată și de învierea lui Lazăr din Betania, pregătindu-i pe creștini pentru cea mai mare sărbătoare, aceea a Învierii Mântuitorului și a biruinței Lui asupra morții. De asemenea, Floriile deschid Săptămâna Mare, în care creștinii sunt așteptați la biserică pentru slujbele speciale, numite denii, rememorând drmul Crucii parcurs de Hristos.

Înainte cu o zi de Florii se sărbătorește Sâmbăta lui Lazăr, ziua în care Iisus l-a înviat pe acesta la patru zile de la moarte. După înfăptuirea acestei minuni, credincioșii l-au așteptat pe Iisus la intrarea în Ierusalim, întâmpinându-l cu flori și aclamații. Creștinii îi strigau “Osana!” lui Hristos, așteptându-l cu ramuri de finic, în timp ce acesta a intrat în Ierusalim pe mânzul asinei. Această zi este ultima zi de bucurie înaintea Săptămânii Patimilor, o perioadă de tristețe pentru creștini, până în ziua Învierii.

Legenda spune că intrarea lui Iisus în Ierusalim a fost prevestită cu 400 de ani înainte de a se întâmpla, de sfântul proroc Zaharia. Acesta a spus: “Bucură-te foarte fiica Sionului, veseleşte-te fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine drept şi biruitor, smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei”.

Sărbătorirea Duminicii Floriilor a ajuns, din Ierusalim, în Egipt, Siria, până în Asia Mică, ajungând un eveniment important în Constantinopol în secolul V. În această zi, credincioșii, alături de conducător, participau la procesiune purtând ramuri de finic sau măslin, intonând cântări religioase. Tradiția ca și conducătorul să participe la această sărbătoare a fost transmisă și la curţile domneşti din Ţările Române.

Tradiții românești de Florii

În ziua de Florii este dezlegare la pește, această sărbătoare fiind în Postul Mare. Tradițiile și obiceiurile din ziua de Florii sunt, de obicei, pline de veselie, reprezentând venirea primăverii și a unui nou an agricol. Fetele nemăritate puteau să afle când își vor găsi ursitul. Mărțișorul purtat în acea zi se lega de ramura unui pom înflorit, iar zestrea se scotea din casă pentru aerisire.

În zona Banatului, fetele nemăritate puneau, în seara de dinaintea Floriilor, o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. La prima oră a dimineții, fetele foloseau aceste obiecte pentru descântări de noroc, sănătate și dragoste.

Un alt obicei al fetelor este să se spele, la miezul nopții, cu apă în care s-a fiert busuioc, pentru a avea părul lung și frumos. Apa rămasă se toarnă la rădăcina unui păr, cu dorința ca băieții să se uite după ele așa cum se uită la copacii înfloriți.

Una dintre cele mai importante tradiții românești este legată de ramurile de salcie pe care le duc la biserică să le sfințească, apoi le leagă în formă de cunună și le pun peste icoană. Ramurile de salcie se păstrează la icoană tot anul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *