Tradițiile și obiceiurile din perioada Paștelui au o mare însemnătate pentru creștinii de pretutindeni. Fiind considerată cea mai mare sărbătoare creștină, Paștele sărbătorește Învierea Mântuitorului, după ce S-a sacrificat pentru întreaga omenire. Credincioșii ortodocși țin post timp de 40 de zile, numit și Postul Mare și, în funcție de zona geografică a țării, respectă tradiții și obiceiuri vechi de sute de ani.
Cele mai cunoscute obiceiuri de Paște
În timpul postului de Paște, credincioșii țin cont de nenumăratele tradiții românești. Una dintre acestea este legată de Joia Mare, atunci când agricultorii nu muncesc câmpul, ci fac ordine în casă și în curte. De asemenea, gospodinele pregătesc preparatele tradiționale, asemenea ouălor roșii sau cozonacilor.
În ceea ce privește tradiția religioasă, creștinii sunt așteptați la biserică în fiecare zi a Săptămânii Patimilor, adică în săptămâna de dinainte de Paște, la slujbele religioase denumite denii. În Vinerea Mare, creștinii cântă Prohodul, iar în seara de sâmbătă spre duminică, oamenii îmbracă haine noi și merg la biserică. Preotul înconjoară, alături de credincioși, biserica de trei ori, cu o lumânare aprinsă în mână. După acest obicei, preotul spune oamenilor vorbele „Christos a înviat!”, aceștia răspunzând cu „Adevărat a înviat!”, în cor.
Apoi, pe rând, credincioșii iau lumină, adică aprind o lumânare pe care o duc aprinsă până acasă, făcând o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea. În acest moment, fiind mult după miezul nopții, creștinii pot mânca din bucatele tradiționale, marcând sfârșitul postului.
Bineînțeles, tradițiile diferă de la o zonă geografică la alta, adăugând și alte superstiții de care oamenii țineau cont. După 40 de zile de post, creștinii se pot bucura de tradițiile frumoase, se pot înfrupta din bucatele alese și se pot bucura cu veselie de primăvară. Spre exemplu, în Transilvania, creștinii au adoptat un obicei de la maghiari, numit Stropitul. Flăcăii merg la fetele singure din sat și le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”.
Tradiții de Paște în funcție de zonele țării
Una dintre tradițiile religioase ale perioadei Pascale este regăsită în Câmpulung Moldovenesc. Creștinii nu consumă bucatele specifice Paștelui până ce acestea nu sunt sfințite de preot, la biserică. Astfel, în dimineața zilei de Paște, oamenii merg la biserică, având pregătit un coș, stau în cerc, cu o lumânare aprinsă, așteptând binecuvântarea preotului.
În coș, gospodinele pregătesc ingrediente simbol care, conform tradiției, le vor ajuta în anul respectiv. Spre exemplu, semințele de mac vor fi aruncate în râu pentru a alunga seceta, sarea va rămâne în gospodărie pentru belșug, zahărul se va folosi atunci când animalele sunt bolnave, iar făina pentru a avea o cultură de grâu bogată. În plus, oamenii mai pun în coș și bucatele specifice, ouăle roșii, pasca, pește și prăjituri pe care le vor consuma atunci când ajung acasă.
În Țara Moților, unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este dedicat tinerilor care pregătesc petrecerea de a doua zi. Aceștia iau toaca de la biserică, o duc în cimitir și o păzesc bine. Tinerii se împart în două tabere, cei care o păzesc și cei care încearcă să o fure. Dacă „hoţii” reușesc, atunci vor fi răsplătiți cu o masă gratis, a doua zi. Dacă nu reușesc, atunci ei vor fi cei care vor face cinste cu o masă plină de bucate și băuturi.
Un obicei în care sunt implicați copiii de până la 9 ani se desfășoară în zona Maramureșului. În dimineața de Paște, aceștia merg în vecini să anunţe Învierea Domnului, asemenea colindatului din perioada Crăciunului, primind câte un ou roșu de la gazde. Tradiția spune că primul copil care le calcă gospodăria să fie un băiat pentru a avea belșug tot anul.
Tradiții de Paște în Banat, Bucovina și Moldova
Fetele nemăritate din Bucovina merg, în noaptea de Înviere, în clopotniță, pentru a spăla limba clopotului cu apă curată. În dimineața zilei de Paște, acestea se spală cu apa respectivă pentru a fi frumoase tot anul. În plus, tradiția spune că aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, aşa să alerge şi feciorii la ele. Holteii merg la casele fetelor pentru care nutresc sentimente și le dăruiesc flori. Atunci când primesc, la schimb, un ou roșu, fetele le confirmă aceleași sentimente.
În zona Banatului, înainte de micul dejun din ziua de Paște, gospodinele tămâiează bucatele, apoi fiecare membru al familiei primește o linguriţă de paşti (vin+pâine sfinţite).
O altă tradiție din dimineața zilei de Paști este regăsită în Moldova, atunci când copiii mici trebuie să se spele cu apa în care sunt puse monezi, un ou roșu și unul alb. Pentru a avea un an plin de bogății, cei mici trebuie să atingă ouăle cu obrajii.
Superstiții de Paște
Una dintre cele mai cunoscute și respectate superstiții ale perioadei Pascale este îmbrăcarea de straie noi la slujba de Înviere. De asemenea, trebuie să te speli cu apă curată, dintr-o cană nouă, în care s-a pus un ou roșu, unul alb, bănuţi de argint şi un fir de iarbă verde pentru sănătate și belșug.
În ziua de Paște nu trebuie să dormi pentru a nu fi somnoros tot anul și pentru a nu avea ghinion în agricultură. Altfel, recolta va fi distrusă, iar ploaia va veni atunci când vei vrea să lucrezi câmpul. Lumânarea adusă acasă de la slujba de Înviere trebuie să rămână în gospodărie tot anul și aprinsă la necaz.
Ouăle nu se consumă alături de sare în ziua de Paște, altfel vei transpira tot anul. Pasca, crucea de pe ea sau anafura se păstrează tot anul, fiind considerate leac. La masa de Înviere, se servește, înainte de toate, un ou, pentru sănătate, apoi pasăre și pește, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea.
Cine păstrează timp de 40 de zile un ou roșu va avea noroc tot anul dacă nu se va strica. Pentru a-ți proteja gospodăria tot anul, trebuie să pui o bucată de fier sub prag, iar pentru a avea noroc tot anul, trebuie ca prima persoană care îți intră în casă să fie un bărbat.
