Ciulinii de baltă, o specie plutitoare, regăsită în uimitoarea floră a Deltei Dunării, mai sunt cunoscuți și sub numele științific de trapa sau sub numele popular de cornaci.
Deși sunt mai puțin cunoscuți în prezent, cornacii au fost consumați încă din vremurile preistorice, având fructele comestibile. În prezent, cornacii se cultivă în Asia.
Ce sunt ciulinii de baltă
Ciulinii de baltă au tulpini subacvatice și pot ajunge la înălțimea de 4-5 metri. Frunzele cornacilor cresc fie de-a lungul tulpinii, fie într-o rozetă la suprafața apei.
Cornacii înfloresc la începutul verii, având flori albe cu patru petale. Către finalul verii, apar fructele de culoare verde. În România, ciulinii de baltă se regăsesc în Delta Dunării.
Numele științific de trapa provine din latină, un derivat al cuvântului calcitrapa. Denimirea de cornaci sau ciulini de baltă provine de la forma spinoasă. Prin forma lor, cornacii și-au câștigat poreclele de colții-dracului sau fructul-dracului.
În alte culturi, ciulinii de baltă sunt cunoscuți sub numele de alune-de-apă (water chestnuts) sau țepi-de-apă (water caltrop).
Descoperirile oameniilor de știință au scos la iveală faptul că ciulinii de baltă erau des consumați de populațiile Homo sapiens, în special de către oamenii care locuiau în așezări din jurul apelor.
În Asia, cornacii sunt consumați și astăzi, fiind considerați delicatese. În trecut, oamenii îi foloseau ca leacuri împotriva multor boli, dar și ca ofrande aduse zeităților.
În Europa, cornacii erau consumați asemenea castanelor coapte, ca niște gustări. În prezent, în multe zone ale lumii, ciulinii de baltă sunt considerați o specie pe cale de dispariție din cauza râurilor poluate sau cu debit scăzut.
Cum se pot consuma cornacii
Cornacii se pot consuma cruzi, copți, fierți, sau prăjiți. Fructele ciulinilor de baltă se pot consuma, având un miez alb și cărnos, cu gust dulceag. De obicei, oamenii compară gustul acestora cu alunele sau castanele.
Din ciulini de baltă se poate face și făină prin măcinare, sau se pot conserva în miere. De cele mai multe ori, cornacii erau folosiți pentru a face făină în Delta Dunării, din care se făceau numeroase gustări asemenea lipiilor sau piureurilor.
Fiind utilizat ca remediu natural, miezul fructelor cornacilor este bogat în proteine, grăsimi vegetale, zaharuri, vitaminele B1, B2, C, calciu, fosfor și fier.
Asiaticii foloseau cornacii ca remediu împotriva alcoolismului, a febrei, dar și ca antidot împotriva mușcăturilor de păianjen sau șarpe. De asemenea, ciulinii de mare au proprietăți antirabice și antidiareice.
Specialiștii atrag atenția faptului că fructele cornacilor adună metale din mediul în care cresc. Astfel, în cazul în care consumați cornaci din ape poluate, există șansa să fie nocivi pentru organism, mai ales în stare crudă.
Astfel, se recomandă fierberea ciulinilor de baltă înainte de consum, în mai multe ape, pentru a elimina metalele acumulate.
În plus, nu este recomandat consumul direct din baltă, din cauza faptului că ciulinii pot conține ouă microscopice de Fasciolopsiasis, adică viermi intestinali care afectează organsimul uman.
Un alt sfat oferit de specialiști este să nu consumați ciulinii negri, fiind uscați și nocivi.
Rețete Ciulini de baltă
Supă-cremă de cornaci
Ingrediente:
- 500 g sâmburi de ciulini de baltă decojiți
- 2 linguri de făină
- un ou
- 50 g unt
- 200 ml smântână lichidă
- 100 ml vin alb dulce
- 40 g zahăr
- sare
Cum se gătește: sâmburii de ciulini de fierb foarte bine și apoi se zdrobesc cu presa de cartofi. Urmează să se pună într-o cratiță, alături de unt, pentru câteva minute, să se adauge făină și să se amestece bine.
Apoi, adăugăm și vinul, un pahar de apă și zahăr, îngroșând supa cu smântâna amestecată cu ou. De obicei, supa se ornează cu scorțișoară măcinată.
Prăjitură cu ciocolată și cornaci
Ingrediente:
- 500 ml lapte
- 400 g sâmburi de ciulini decojiți
- 200 g migdale prăjite și tocate mărunt
- 150 g ciocolată amăruie tocată în bucăți
- 150 g unt
- 100 g zahăr
- 5 ouă (separat albușul de gălbenuș)
- zahăr pudră
Cum se gătește: primul pas este să punem laptele la fiert. Atunci când acesta aproape dă în clocot, se adaugă și sâmburii de ciulini. Laptele și ciulinii trebuie să stea la fiert, la foc mediu, timp de jumătate de oră, cu capac.
După cele 30 de minute, sâmburii se scot, se toacă mărunt și se amestecă cu ciocolata și migdalele. Se pregătește o tavă rotundă, tapetată cu hârtie de copt și unsă cu unt.
Untul se bate cu 50 de grade de zahăr, apoi cu câte un gălbenuș, pe rând, urmând să adăugăm amestecul de sâmburi cu ciocolată și să omogenizăm. Albușurile se bat spumă, alături de celelalte 50 de grame de zahăr.
Albușurile bătute se încorporează cu celălalt amestec, cu răbdare și mișcări largi, apoi compoziția se pune în tavă, și se coace în cuptorul preîncălzit, timp de 40-50 de minute, la temperatura de 150 C.
Prăjitura se consumă rece, presărată cu zahăr pudră sau cu frișcă.
