Ce eveniment marchează solstițiul de vară și de ce se mai numește și Ziua Soarelui

21.06.2021
Ce eveniment marchează solstițiul de vară și de ce se mai numește și Ziua Soarelui

Luni, 21 iunie, la ora 06.32, ora României, s-a sărbătorit Solstițiul de vară, marcând cea mai lungă zi din an și începutul verii astronomice. De asemenea, în această zi se sărbătorește și Ziua Mondială a Soarelui, elaborată de Societatea Internaţională pentru Energie Solară cu scopul de popularizare a posibilităţilor de utilizare a energiei solare.

Astfel, pe data de 21 iunie 2021, soarele își va face apariția pe cer timp de 15 ore şi 32 de minute, durata nopţii fiind de numai 8 ore şi 28 de minute. După marcarea acestei date, ziua va începe să scadă, progresiv, timp de șase luni, până la Solstițiul de iarnă.

Ce presupune începutul verii astonomice

Solstițiile sunt, în astronomie, cele două momente din an când planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului. Astfel, unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an.

În jurul zile de 21 iunie, uneori chiar și în data de 20 iunie, are loc solstițiul de vară în emisfera nordică, iar, la trecerea meridianului, Soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă. În aceeași perioadă, în emisfera Sudică, începe iarna astronomică, adică Solstițiul de iarnă, iar înălțimea Soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sunt minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu răsare și se află la unghiul maxim sub orizont).

Termenul de solstițiu își are originea în limba latină, însemnând “Soarele stă”. Acest lucru presupune faptul că la această dată are loc schimbarea gradientului mişcarii Soarelui în raport cu declinaţiile sale. Ziua de 21 iunie se va desfășura pe timp de 15 ore şi 32 de minute, urmând ca intervalul diurn să scadă timp de șase luni, până la data de 21 decembrie 2021, atunci când va avea loc Solstițiul de iarnă.

Sânzienele, un străvechi cult al soarelui

Ce eveniment marchează solstițiul de vară și de ce se mai numește și Ziua Soarelui

Sărbătoarea populară românească de Sânziene are mare legătură cu solstițiul de vară, având loc la distanță de doar trei zile. Astfel, în ziua de 24 iunie, creștinii ortodocși sărbătoresc naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, dar și sărbătoarea populară Sânzienele sau Drăgaica.

O sărbătoare asociată cu soarele, ziua de Sânziene mai este cunoscută sub numele de „Cap de vară”, avându-și originea într-un cult străvechi al soarelui. Sânzienele sunt văzute, în ochii populari, drept niște tinere frumoase și periculoase care trăiesc în păduri. Sânzienele ar avea puteri magice, punând leac asupra unor plante, flori și buruieni.

În noaptea de Sânziene, fetele își pun sub pernă florile cunoscute tot sub numele de sânziene, cu speranța mare de a-și visa ursitul. Femeile căsătorite își legau flori de sânziene la brâu pentru a nu avea dureri în timpul muncii de la câmp. De asemenea, toate femeile își puneau aceste flori în sân sau la păr pentru a rămâne frumoase și sănătoase.

În anumite zone ale țării, fetele își legau florile într-o cunună, pe care o puneau pe cap și dansau Drăgaica, un dans popular. Acest dans era făcut în speranța unui an productiv, pentru belșug și pentru a proteja gospodăriile și culturile.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *