Carnea de porc va avea un preț mai mare cu 25% în Europa în următorii ani. Motivul creșterii, explicat de președintele ASAS

Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), Ilie Van, avertizează că prețul cărnii de porc va crește cu 25% în următorii ani. Această scumpire va fi cauzată de cererea mare de carne de porc din China. Statul asiatic va ajunge să importe cantități enorme de carne de porc din Europa, fiind loviți din plin de pesta porcină africană.

Ilie Van: „Preţul la carne de porc în Europa va fi tot mai mare, iar noi n-avem porc în România”

Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) se teme de urmările importurilor masive ale chinezilor. Ilie Van crede că acesta este motivul pentru care carnea de porc va ajunge să aibă un preț imens. În plus, lipsa porcilor crescuți în România, ridică altă problemă.

„China va fi, între 2020 şi 2024-2025, o mare importatoare de carne de porc. China, care produce cea mai mare cantitate de carne din lume, circa 50 de milioane de tone, din cauza pestei porcine africane şi-a redus producţia până la circa 35 de milioane de tone şi va importa 7-8 milioane de tone, iar Europa va fi, bineînţeles, principala furnizoare de carne de porc pentru China. Fiind principala furnizoare, se estimează că în Uniunea Europeană preţurile la carnea de porc vor creşte cu circa 25%, declară Ilie Van pentru Agerpres.ro.

Statul asiatic și-a mărit cerea de carne de porc, încă din anul 2018, ajungând la o cantitate mai mare cu peste un milion de tone în 2020:

Este un alt semnal de alarmă, având în vedere situaţia sectorului de carne de porc din România. Exportul de carne de porc din Europa către China: de la 2,6 milioane de tone în 2018 la 3,7 milioane în 2020, deci un milion în plus în 2020 şi în 2025 se duce la 4 milioane de tone.

Deci, la ce să ne aşteptăm: preţul la carne de porc în Europa va fi tot mai mare, iar noi n-avem porc în România. Ce facem? Va trebui să găsim soluţii, nu ne putem juca, pentru că lucrurile se vor agrava. Exportul către China este cel care va crea probleme aproape în toată Europa”, a completat Ilie Van.

O ţară trebuie să îşi asigure aproximativ 90% din consumul de carne din producţia proprie

Ilie Van declară că producția de carne, la nivel mondial, a fost în scădere în 2020, față de anii precedenți.

„Producţia de carne la nivel mondial în 2020 a fost estimată în scădere faţă de 2019 şi 2018, este vorba de circa 333 de milioane de tone de carne. Cam toate speciile au scăzut, cu excepţia cărnii de pasăre, care a crescut la 136 de milioane de tone, cea mai mare producţie realizată de această specie.

Dar atenţie foarte mare: din toată această producţie de 300 şi ceva de milioane de tone, doar 10-12% se comercializează. Deci, comerţul internaţional cu carne este de doar 10-12%. Asta, ca aviz celor care susţin că nu e nicio problemă dacă nu producem noi: cine nu produce la un grad de auto-suficienţă, măcar de 90%, nu poate să se hrănească, asta trebuie să fie clar”, a comunicat Ilie Van.

Îngrijorarea reprezentantului Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice este cu atât mai mare cu cât românii consumă, anual, 90% carne de porc și pasăre.

„În 2020, 90% din consumul de carne al consumatorului român a fost de porc şi de pasăre, iar 10% de bovine şi ovine. Dacă bovinele şi ovinele le putem valorifica mai bine pe piaţa externă, atunci creşterea porcului şi a păsărilor trebuie să fie cu destinaţie pentru piaţa internă, să ne asigurăm auto-consumul, auto-suficienţa, la un nivel la care să nu ne fie teamă”, a completat Ilie Van.

Ilie Van: „Dacă vom continua, probabil că nu vom mai avea deloc carne de porc”

Ilie Van susține că, în România, scăderea importurilor de carne de porc a dus și la scăderea consumului. Acesta explică:

„În 2018 importam 332.000 de tone de carne de porc. În 2020 am importat doar 280.000 de tone de carne de porc, deci am scăzut importul cu 50.000 de tone. Dar am scăzut şi consumul, de la 732.000 de tone la 675.000, fix cu ce n-am importat. Deci, 50.000 de tone n-am importat şi cu 50.000 de tone (a scăzut consumul, n.r.). Cauza principală a fost creşterea cu 25% a preţului la import. S-a sesizat cineva că România a consumat cu 50.000 de tone mai puţin în 2020 faţă de 2018? Nimeni. Dacă vom continua în acest ritm, probabil că nu vom mai avea deloc carne de porc”, a avertizat Ilie Van pentru sursa citată.

Preşedintele ASAS, Valeriu Tabără, a pus accentul pe importanța cercetării, în timpul unei debateri legate de noua politică agricolă comună:

„Noua strategie agroalimentară europeană nu are nicio soartă de izbândă dacă cercetarea este lăsată deoparte. Şi nu e vorba numai de cercetarea agricolă, ci de modul de a privi cercetarea în mod global, ca politică la nivelul Uniunii Europene, şi care ne afectează teribil de greu.

Cine va crede că problemele legate de schimbările climatice, de reducerea pesticidelor, inputurile pentru sistemele agricole vor putea fi realizate fără bază ştiinţifică solidă, fără soluţii date de cercetarea ştiinţifică?

Una din cele mai mari probleme de cercetare este biotehnologia, care trebuie să se regăsească şi în materialul biologic, fie vegetal, fie animal, dar în acelaşi timp şi în construcţiile legate de tehnologii. Biodiversitatea animală cred că este problema cea mai mare pe care trebuie să o vedem, pentru că în sectorul vegetal există anumite adaptări”, a declarat preşedintele ASAS.

Fermierii se plâng de interzicerea folosirii pesticidelor

„Ce sunt pesticidele, ce sunt erbicidele? Sunt medicamente pentru plante, cum a fost vaccinul pentru Covid, probabil, dar cu impact economic foarte mare în rândul agricultorilor, iar să reduci pesticidele cu 50% este o crimă. Să reducem insecticidele – zona de sud-est a României este sub atacul devastator al tanymecusului (Tanymecus Dilaticollis sau Răţişoara porumbului, specie de dăunător – n. r.) – va fi un dezastru.

Deja colegii care cultivă floarea-soarelui au probleme deosebite din cauza acestui dăunător. Avem probleme deosebite şi cei care cultivăm porumb, deoarece, cu tot tratamentul pe care l-am făcut, atacul a fost extraordinar de mare an de an.

Deci, cu toate că tratăm la porumb şi la floarea soarelui de atâţia ani, tratamentul nu a făcut să dispară acest dăunător, ci, din contră, se înmulţeşte, a devenit polifag: stă în grâu şi în orz până semănăm porumbul; mănâncă grâul şi orzul şi cum ai semănat porumbul şi floarea soarelui te-ai trezit cu el pe tine”, a comunicat fermierul Alexandru Baciu.

Fermierul Alexandru Baciu a declarat, în cazul dezbaterii menționate mai sus, că reducerea cantității de pesticide reprezintă o crimă pentru culturi.