Pe data de 25 martie, creștinii ortodocși prăznuiesc marea sărbătoare a Bunei Vestiri. Data de 25 martie are o însemnătate specială, marcând momentul în care au început să se numere cele nouă luni până la nașterea lui Iisus Hristos.
În această zi, Sfântul Arhanghel Gavriil a anunțat-o pe Fecioara Maria despre faptul că a fost aleasă de Dumnezeu să-l poarte în pântece pe Mântuitorul Iisus. Acest praznic datează din anii 550 și face parte din cele 12 sărbători Domnești.
Tradiții din calendarul agricol
Ziua Bunei Vestiri, denumită și Blagoveștenie, are multe simboluri în cultura populară. Fiind aproape de echinocțiul de primăvară, în această zi sosesc rândunelele, iar cucul începe să cânte. De aici, această zi mai este cunoscută și ca Ziua Cucului. De asemenea, creștinii consideră că acesta este puntea dintre iarnă și primăvară, atunci când natura renaște.
Tradițiile românești au o mare însemnătate în ziua Bunei Vestiri. Una dintre aceste tradiții este legată de pescari. Aceștia nu trebuie să arunce cu mămăligă în apă pentru ca peștii să nu moară. În plus, de Buna Vestire este deslegare la pește, iar tradiția spune că cine mănâncă pește în această zi se va simți tot anul ca peștele în apă.
În calendarul agricol, aceasta era ziua în care se scoteau stupii de la iernat. Conform obiceiului, apicultorii înfăptuiau un ritual cu scopul de a purifica stupii, de a se apăra de mană și de a fecunda și fertiliza albinele. Așadar, stupii erau trecuți deasupra unui foc, se afumau și se stropeau cu agheasmă.
Gospodarii nu puneau cloșca pe ouă în această zi, morile la apă erau oprite, oamenii nu aveau voie să se certe, iar femeile aprindeau focul în fața casei, punând apă alături de foc pentru ca îngerii să vină, să se încălzească și să bea apă.
Ciobanii se urcau pe stogurile de fân, amenintând iarna cu un topor, sperând ca primăvară să vină mai repede. În această zi oamenii încercau să facă o prognoză a vremii pentru a face programul lucrărilor agricole de primăvară.
Ziua Cucului – o tradiție străveche
Tradiția spune că în momentul în care cucul cânta pentru prima dată în această zi, oamenii erau îmbrăcați deja cu haine curate, cu bani în buzunare, mâncați, veseli și cu inima liberă. Cei care nu erau găsiți de cântecul cucului în acest mod, nu aveau să se bucure de frumusețile și bogățiile pe care urma să le aducă anul.
Cântecul cucului nu trebuia auzit nici pe stomacul gol, dar nici din spate sau din stânga omului, prevestind astfel un semn rău.
„Cucu-n spate mi-a cântat/ şi moartea m-a săgetat!”
Vers Popular
Cucul era urmărit de către săteni, iar creanga pe care cântase pentru prima dată era tăiată și pusă în lăutoarea fetelor. Astfel, acestea urmau să fie îndrăgite de băieți așa cum era cucul îndrăgit pe oameni.
O altă tradiție presupunea ca pasărea să fie vânată, iar capul acesteia păstrat la sare. Fetele și-l puneau, apoi, în sân și dansau horele așa pentru a fi invitate mai des la joc.
„Cum nu stă cucul în loc, /Așa să nu stau eu în joc”.
Un obicei din Transilvania străvechi, era acela al alungarea spiritelor rele și a bolilor din gospodărie. Cu o seară înainte de Buna Vestire, se pregăteau o oală cu jar, tămâie și clopoței, iar persoana care se trezea prima dimineața punea tămâia peste jar și înconjura casa de trei ori. După ce tămâia casa, tămâia și animalele și pomii pentru a alunga spiritele rele.
De asemenea, începând cu ziua de 25 martie, florile de primăvară încep să aibă parfum, conform tradiției. Dacă ghioceii, toporașii, brândușele sunt flori care nu aveau parfum, după această dată apar florile parfumate, asemenea narciselor, zambilelor, lăcrămioarelor.
