Bobotează 2021 tradiții și obiceiuri. Ce este interzis pe 6 ianuarie

05.01.2021
Bobotează 2021 tradiții și obiceiuri. Ce este interzis pe 6 ianuarie

Boboteaza este o mare săbătoare pentru creștinătate. Ziua de 6 ianuarie, Boboteaza, face parte din seria celor 12 sarbatori crestine importante.  
Boboteaza reamintește evenimentele din apa Iordanului. Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, iar atunci, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut și l-a arătat mulțimilor. De aceea, sărbătoarea este numită și  “Arătarea Domnului”, “Dumnezeiasca Arătare” și “Epifania”.

junul de Bobotează este zi de post negru și este o zi la fel de importantă. 
În ajunul Bobotezei, preoții merg la casele credincioșilor și le duc Aghiasma Mare, apă sfințită. 

Sărbătoarea Bobotezei este cunoscută și în  Biserica Ortodoxă și în Biserica Romano-Catolică

Apa sfințită la Bobotează nu se strică niciodată și se consideră că are o putere deosebită.  Agheasma mare se face numai de Bobotează. Apa sfințită de preot poartă în ea puterea curățitoare și sfințitoare a harului dumnezeiesc.

Când face sfințirea apei, preotul se roagă ca: „apa aceasta să se sfințească cu puterea, cu lucrarea și cu pogorârea Sfântului Duh”, „pentru ca să se pogoare peste ea lucrarea cea curățitoare a Treimii celei mai presus de fire”, „pentru ca să fie tămăduitoare sufletelor și trupurilor și izgonitoare a toată puterea cea potrivnica” și pentru ca „prin gustarea și stropirea cu apă sfințită să ne trimită Dumnezeu binecuvântarea Sa, căre spala intinaciunea patimilor”.

Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, intre 6 si 14 ianuarie. 

Boboteaza este reprezentarea celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatal din cer îl declară ca fiind Fiul Său.

În Ajunul Bobotezei, credinciosii ortodocși se adună la râul Iordanului, la locul Botezului Domnului. Unii pelerini credincioși spun ca, în timpul slujbei de Bobotează, pentru cateva clipe, apele Iordanului curg în sens invers.  Multi dintre credincioși chiar întră în apele râului Iordan. Pelerinii iau cu ei o sticlă cu apă din Iordan, rugându-se să le fie tămăduite suferințele.

Cei care nu ajung la apa Iordanului și au Dunărea aproape, participă la ceremonii de sfințire a fluviului. Există și o tradiție prin care preotul aruncă o cruce în apă și tinerii sar pentru a o prinde. Cel care o găsește va fi ferit de boli, va avea parte de noroc și binecuvântare.

Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar credincioșii care își îndreaptă inima spre cer vor avea dorințele împlinite.

Boboteaza 2021 Traditii, obiceiuri și superstiții la români

În unele zone din țară, de Bobotează, se colindă, se fac și se prind farmecele și descantecele, se află ursitul și se fac prorociri despre noul an.

Tradiția spune că la Bobotează nu se spală rufe. În ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele.
 În această zi sunt interzise certurile în casa și nu se dă cu împrumut.

Tot acum, în anumite zone ale României, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare.

Boboteaza și legătura cu busuiocul

De ce se sfințește Aghiasma Mare cu o cruce de argint și busuioc, de Bobotează? Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta. Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară.

Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

De obicei, în această perioadă în țara noastră este foarte frig, de unde și expresia “gerul Bobotezei”.

De Bobotează se strigă “Chiralesa”

Această tradiție străveche e una dintre practicile de stimulare a rodului pământului. Prin această urare, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfantul Andrei (30 noiembrie).
 “Chiralesa” provine din neo-greacă şi înseamna “Doamne, miluieşte!”.

Obiceiul specific acestei zile este colindatul cu Chiralesa, în care grupuri de băieţi înconjurau casele, grajdurile şi anexele sătenilor sunând din clopoţei, tălăngi ori fiare vechi, rostind în cor versurile: „Chiralesa,/ Spic de grâu / Până-n brâu, / Roade bune, / Mană-n grâne”.

Fiind şi ultima zi a ritualului de peţire a fetelor, Boboteaza reprezintă în conştiinţa populară apogeul practicilor referitoare la întâlnirea ursitului şi a dragostei adevărate, conform crestinortodox.ro.

Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

În noaptea de Bobotează, fetele recurg la numeroase practici pentru a-și găsi ursitul:

– se numără parii de la gard,

– se ghicește în oglindă şi chiar în apă,

– se pun fire de busuioc sub pernă,

– se scormonește focul din vatră spunând: „Cum sar scânteile din jăratic, aşa să scânteie inima lui, şi nu înteţesc focul, ci înteţesc inima lui”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *