Alegerea editorului Agromedia: top 3 plante pe care le prefer

17.12.2020
Alegerea editorului Agromedia: top 3 plante pe care le prefer

Lumea plantelor este fascinantă. Acestea pot fi decorative, pot aduce multe beneficii sănătății sau ne pot uimi prin întregul lor ciclu de viață. Unele dintre plante sunt complet surprinzătoare.

Limba soacrei – planta care purifică aerul

Deși este o plantă destul de comună care se regăsește des în case sau în birouri, limba soacrei impresionează atât prin demunirea populară amuzantă, cât și prin simplitatea și beneficiile ei. Denumită științific Sansevieria, această plantă este ușor de întreținut, fără să impună prea multe condiții. Nu are nevoie decât de puțină lumină și căldură și de un minim de nutrienți.

Până și tufele mici pot înflori, iar procesul de înmulțire este elementar, desfășurându-se prin împărţirea rizomilor sau prin înrădăcinarea frunzei. Florile sunt delicate și parfumate. Totuși, factorul care face limba soacrei o plantă populară, este abilitatea de a ameliora și purifica aerul, emanând fitoncide.

Sansevieria poate supraviețui în condiții precare, însă emană o energie pozitivă până în punctul în care, legenda spune, că poate aplana conflicte, îmbunătățind starea de spirit a celor care trăiesc în prezența ei. Frunzele, înmuiate în suc au abilitatea de a trata plăgile și arsurile, iar fiertura este folosită în tratarea mâncărimilor, dar și pentru regenerarea şi întărirea imunităţii.

Busuiocul – o plantă medicinală și aromatică

Busuiocul face parte din familia Labiatea, asemenea mentei, maghiranului, cimbrului, lavandei, ș.a.m.d. Această plantă nu are doar beneficii medicinale, ci este folosită și în alimentație. Mirosul unic, inconfundabil, face oamenii să asocieze busuiocul cu unul dintre preparatele favorite ale tuturor: pastele.

Mirodenia este extrem de apreciată în bucătăria franceză, fiind folosită atât în combinație cu preparatele din carne, cât și în diferite băuturi. Busuiocul se folosește în supele creme, în prepararea pastelor și a fripturilor, a produselor de patiserie. În România, unul dintre cele mai utilizate moduri ale busuiocului este legat de prepararea murăturilor.

Busuiocul este folosit în industria cosmetică și farmaceutică, aducând numeroase beneficii asupra organismului. Acțiunile sale carminativă, galactogogă, antiinflamatoare, febrifugă, antifungică, diuretică au făcut busuiocul extrem de popular.

De asemenea, busuiocul intră în componența ceaiurilor medicinale, folosite în tratarea asmului și a tusei. Ceaiul de busuioc stimulează pofta de mâncare și alină durerea de cap. În plus, este recomndat femeilor însărcinate pentru a spori lactația. Un alt beneficiu al utilizării busuiocului este proprietatea de a dezinfecta, grăbind vindecarea zonei afectate de infecții sau răni.

Eucaliptul – una dintre cele mai înalte plante din lume

Eucaliptul a fost descris pentru prima dată în 1799 de către botanistul francez Jacques de Labillardiere. Fiind descoperit pe coasta de sud-est a Tasmaniei, în timpul expediţiei d’Entrecasteaux în 1792, Eucaliptul a atras atenția prin înălțimea sa. Originar din Tasmania, acest arbore poate fi regăsit și în regiunea mediteraneană şi în Asia. În anul 1962, eucaliptul a fost declarat emblema florală din Tasmania. Denumirea populară a eucaliptului este „copacul minunat.“

Eucaliptul aparține familiei de mirt, având abilitatea de a absorbi rapid umiditatea, fiind folosit des pentru bazinele de drenaj. Scoarța sa nedetă este uneori multicoloră și se schimbă anual. Având această abilitate specială de a-și schimba culoarea scoarței, față de alte plante care schimbă culoarea frunzelor, trunchiul pare a fi gol. Tocmai de aceea, porecla eucaliptului mai este și de arbore “nerușinat”.

Trunchiul eucaliptului poate crește până la o sută de metri în înălțime și are o lungă durată de viață. Acesta poate avea o alungire anuală de până la 10 metri în primii 80 de ani de viaţă. Frunzele tinere au o suprafață cerată, poziționate în perechi opuse, având culoarea verde-albăstrui. Frunzele adulte au formă de seceră, aspect lucios și culoarea verde închis. Florile sunt crem sau albe, cu o cantitate mare de nectar, fructe sunt lemnoase și au un diametru de 1,5-2,5 cm.

În compoziția frunzelor se regăsesc din abundență flavonoide liposolubile, taninuri, rezine, cumarine, ceară, piperitonă. Totuși, cel mai special element al frunzelor este uleiul eteric aromatic care are un miros puternic și extrem de plăcut. Uleiul brut este obținut prin distilarea cu vapori de apă, prin utilizarea frunzelor proaspete sau parțial deshidratate. De asemenea, frunzele au efecte antiseptice, bactericide, antifungice, antivirale, antifebrile, expectorante, sudorifice, astringente, hemostatice, cicatrizante, emoliente, antiastmatice, digestive, aperitive, antinevralgice, antireumatice şi antisalmonelice.

Există peste 700 de soiuri de plante eucalipte, dar numai două specii sunt destinate agriculturii domestice

Uleiul de eucalipt este folosit și în industria cosmetică, stimulând circulația sângelui de la nivelul scalpului. În plus, are efect antifungic, distrugând bacteriile, îndepărtând mătreața și rehidratând scalpul. Oferind mai multă rezistență și elasticitate, eucaliptul previne căderea firelor de păr. Fiind bogat în cineol, eucaliptul este un antiseptic care ucide bacteriile cauzatoare de respirație urât mirositoare. Este regăsit în componența ingredientelor apei de gură antiseptice, împreună cu alte uleiuri, fiind de mare ajutor în prevenirea plăcii şi gingivitei.

În ceea ce privește utilizarea în industria farmaceutică, eucaliptul este des întâlnit în medicamentele care tratează boli respiratorii, bronsite, tuse convulsivă, pleurezie, dar şi în gripă, răceli şi sinuzită. Are efecte calmante asupra stărilor emoţionale intense şi creşte capacitatea de concentrare. Eucaliptul este folosit și pentru calmare, fiind des întâlnit în spumele sau uleiurile de baie, având efecte benefice în caz de oboseală sau dureri de cap.

Cea mai mare creștere atinsă vreodată la eucalipt este de 189 m. Cea mai mare plantă de eucalipt existentă în prezent este “Centurion” pe insula Tasmania, cu o creștere de 101 m.

Dacă ți s-a părut interesant acest articol, te invităm pe pagina de Facebook Agromedia.ro pentru mai multe discuții despre agricultură, trucuri și sfaturi pentru gospodari!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *