Cea de-a opta lună din calendarul gregorian, August, mai poartă denumirile populare de Gustar (pentru că este perioada degustării strugurilor), Secerar (fiind perioada secerișului), Augustru sau Măselariu.
Această perioadă este importantă pentru încheierea muncilor la câmp, pentru recoltarea produselor și pentru pregătirea rezervelor și borcanelor de iarnă.
Sărbători religioase în luna august
Printre cele mai importante sărbători din luna august, regăsim:
- 1 august – Scoaterea Sfintei Cruci, începutul postului Adormirii Maicii Domnului (Macaveii; Ziua Crucii)
- 6 august – Schimbarea la Față a Domnului (Probejenia)
- 15 august – Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mare)
- 29 august – Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul.
Luna august este marcată și de sărbători populare, încărcate de tradiții și obiceiuri. Printre ele se află sărbători închinate ursului (Macaveiul ursului, Ziua ursului).
Scoaterea Sfintei Cruci
La Constantinopol, pe data de 1 august, era scos în procesiune lemnul Sfintei Cruci, din Palatul Imperial până la catedrala Sfânta Sofia.
”Pentru pomenirea puterii sfintei cruci, prin care fiind înarmaţi a biruit pre vrăjmaşi, erhiereii au poruncit ca, cu mâinile preoţilor să scoată cinstita cruce din altar şi să o puie pre ea în mijlocul bisericii, ca să se închine ei toate popoarele creştineşti, şi cu dragoste să o sărute pre ea, preamărind pre Hristos Domnul cel ce a fost răstignit pre dânsa. Arhiereii au mai poruncit ca să se facă încă şi sfinţirea apei”.
Sfinţii 7 Mucenici Macabei
Această sărbătoare este cunoscută și pentru multitudinea de obiceiuri populare atribuită perioadei. Despre cei 7 mucenici se spune că erau şapte fraţi de neam cinstit care, alături de mama lor, au fost trimiși la Împărat, unde, împotriva dogmelor religiei evreiești, au consumat carne de porc.
Fiind perioada în care urșii se împerechează, în obiceiul popular sunt multe tradiții legate de aceștia, printre care și Ziua ursului. Se spunea, din popor, că urșii coboară să mănânce porumbul sătenilor fiindcă vitele de la munți coborâseră și aceștia rămăseseră fără hrană.
Macabei – Perioada în care se retează stupii
De asemenea, sărbătoarea este legată și de obiceiurile apicultorilor care taie fagurii și strâng mierea, lăsându-le albinelor doar hrana necesară supraviețuirii. După activitățile de zi, sărbătoresc cu vin îndulcit cu miere și cu dulciuri făcute cu miere.
De asemenea, în această perioadă se sfințesc culturile și grădinile cu agheazmă, împotriva bolilor și dăunătorilor. Tot împotriva bolilor, fiecare om trebuie să guste dintr-un fagure în această zi. Ca să țină urșii la distanță, oamenii scoteau o bucată de carne afară pe care o azvârleau, spunând „Na, ursule!”.
În această zi nu se lucrează câmpul și nu se mulg vacile, fiind Paştile viţeilor, adică ziua în care laptele vacilor se lasă pentru viței.
Schimbarea la Față a Domnului
Schimbarea la față a Domnului este o sărbătoare de mare importanță, prăznuită pe data de 6 august, în fiecare an. Sărbătoare reprezintă momentul în care Apostolii L-au recunoscut pe Mântuitor la Fiul Lui Dumnezeu.
Mântuitorul a urcat pe muntele Tabor, alături de Ioan, Petru și Iacob, iar, în timp ce se ruga, S-a schimbat la față, chipul și hainele îi erau luminoase ca zăpada. Atunci când au venit și cei doi mari Proroci: Moise și Ilie, dintr-un nor s-a auzit: ”Acesta este Fiul Meu Cel iubit, întru Care am binevoit; pe Acesta să-L ascultați”.
Sărbătoarea mai poartă nume popular de Probojanii, de la verbul ”a probăzi” – care înseamnă a ocărî sau a certa. Aceasta este perioada în care păsările migratoare se pregătesc să-și ia zborul, iar insectele și târâtoarele se adăpostesc în pământ.
Până la această sărbătoare trebuie să se termine cositul pentru că se trec florile și iarba îmbătrânește. Începând cu această zi se pot gusta strugurii, spunându-se: „Boabă nouă în gură veche”. În plus, acum se culeg ultimele plante de leac, plante precum „Părul Maicii Domnului”, „Palma Maicii Domnului”, „Rugul sântămăresc”, busuiocul.
Adormirea Maicii Domnului
Adormirea Maicii Domnului este sărbătoarea prăznuită la data de 15 august. Între 1 și 14 august, credincioșii țin postul Maicii Domnului. Conform învățămintelor sfinte, Maica Domnului a fost anunțată de Arhanghelul Gavriil, cei care i-a spus și că urmează să-l nască pe Mântuitor, că Iisus o așteaptă în ceruri.
Maica Domnului, în pregătire, a urcat să se roage pe Muntele Măslinilor, și-a dat veșmintele de pomană unor văduve sărace și și-a aranjat înmormântarea. Atunci, pe un nor, a venit Apostolul Ioan, urmat de Petru, Pavel, de Iacob și de ceilalți ucenici, aduși la rândul lor, de câte un alt nor. Maica Domnului și-a luat la revedere de la toți cei prezenți, iar apoi și-a dat sufletul în mâinile lui Iisus.
În această dimineață, femeile mreg la biserică și împart struguri, prune și faguri de miere, iar apoi tămâiează mormintele celor dragi. De asemenea, bărbații schimbă pălăria pe căciulă, iar ciobanii coboară oile de la munte, iar oamenii nu se mai scaldă în râurile spurcate de cerbi.
Dacă trandafirii înfloreau în preajma acestei zile, atunci se spunea că va fi toamna lungă. După ziua de 15 august începe sezonul nunților care ține până la postul Crăciunului. Credincioșii merg în pelerinaje la mănăstirile care poartă hramul Maicii Domnului, precum (Ciosa, Nicula, Moisei, Mânăstirea Hodoș, Bodrog, Mânăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Tismana, Rohia, Bixad, etc).
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul
Pe data de 29 august, credincioșii țin praznic pentru uciderea celui mai aprins vestitor al pocăinței. În această zi se ține post și, conform tradiției, nu e bine să se consume produse rotunde, asemănătoare cu un cap și nici să se consume băuturi roșii care să amintească de sângele vărsat. Credincioșii nu taie alimentele cu cuțitele în această zi, ci rup totul cu mâna.
O altă superstiție este legată de consumul de varză, interzis în această zi, deoarece Sfântului Ioan Botezătorul de șapte ori i s-a tăiat capul pe varză și iar a înviat.
Popular, sărbătoarea mai este cunoscută și ca „Sfântul Ioan cap tăiat”, „Santion de toamnă”, „Sfântul Ioan taie capul pe varză (curechi)”, „Crucea mică” sau „Brumariul”.
