Crăciunul este sărbătoarea preferată a românilor care încununează religia, tradiția și bucuria. Ziua Nașterii Domnului aduce în viețile oamenilor obiceiuri, cadouri, preparate delicioase și unește familia în fiecare an. Fiecare zonă a țării prezintă alte obiceiuri și tradiții legate de ziua de Crăziun și de perioada premergătore ei.
Tradiții de Crăciun în Transilvania
În această zonă a țării, colindătorii poartă straie românești și colindă întreg satul. Una dintre tadițiile de colindat mai puțin cunoscute este „Jocul Moşilor”. Purtând o mască făcută din blană de cornute, după o noapte întreagă de colindat, maramureșenii urează de bine sătenilor care le ies în cale, folosindu-se de un bici.
O altă tradiție nelipsită este „Viflaimul”. Un grup de peste 20 de tineri participă la această piesă de teatru în care este întruchipată nașterea lui Isus. Personajele sunt Maria, Iosif, Irod, vestitorul, hangiul, îngerul, păstorii, cei trei crai de la Răsărit, ostaşii, moartea, dracul, moşul, străjerul şi mulţi alţii, în funcţie de cât de mare este grupul.
În zilele de post, feciorii satului se adună într-o ceată pentru a strânge vin, într-o tradiție numită „Butea Feciorilor”. Vinul este folosit, apoi, în ultima săptămână a anului. Fiecare persoană din grup are un rol: ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic.
Tradiții de Crăciun în Moldova
Una dintre cele mai vechi tradiții din zona Moldovie constituie decorarea casei cu plante, asemenea busuiocului, maghiranului şi bumbişorului. Femeile gătesc toate bucatele în ziua de dinainte, pentru a-și vedea ursitul în seara de Ajun.
În anumite zone, ies pe stradă grupuri de „babe şi moşnegi”, colindători mascați care urează trecătorilor de bine. În zona Bucovinei, femeile fac turte pe care le păstrează până primăvara, rotunde precum Soarele și Luna. Atunci când animalele ies la păscut primăvara, turtele se pun între coarnele lor.
Tradiții de Crăciun în Oltenia
„Scormonitul în foc” este o tradiție oltenească prin care toți membri familiei se folosesc de un băț pentru a scormoni în foc. Versurile pe care le rostesc în timpul acestei tradiții sunt: „Bună dimineaţa lui Ajun/ Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/ Oile lânoase/ Vacile lăptoase/ Caii încurători/ Oamenii sănătoşi/ Să se facă bucatele, porumbul, grâul”.
„Piţărăii”, o veche tradiție de pe vremea dacilor, presupune împodobirea steagurilor cu clopoţei, năframe multicolore, ciucuri şi coroniţe de flori pe care le agaţă de prăjini de câţiva metri lungime. Doar bărbații au voie să participe la acest obicei, colindând tot satul.
Femeile pleacă la biserică unde tămâiază mormintele, întorcându-se acasă pentru a scoate colacii de la copt. Pe colaci sunt puse un ou şi o lumânare, urmând să fie dați de pomană prin vecini.
Obiceiuri de Crăciun în Banat
„Crăciunul fiarelor” sau „Noaptea lupilor”, una dintre cele mai cunoscute tradiții, are loc în ultima Duminică dinaintea Crăciunului, în zona Banatului. Cu o seară înainte, fetele din sat atârnă măști într-un copac. A doua zi, un tânăr necăsătorit vine și alege una dintre aceste măști, devenind „vârva” satului – o personificare a lupului, considerat ocrotitorul pădurii şi al vânatului. Băiatul cutreieră tot satul, fără ca vreo fată să îi iasă în cale pentru a nu fi bântuită de lupi tot anul. Flăcăul, însoțit de o ceată de bărbați, merge din poartă în poartă, fiind primiți de bărbați și serviți cu vin și friptură.
Sârbii din Banat au tradiția de a arde „badnajak-ul”, un trunchi de stejar tânăr care este aprins în noaptea de Crăciun în curtea casei. Prin scânteile care ies de la foc, s-ar aduce bogăție și bunăstare casei.
Tradiții de Crăciun în Dobrogea
„Oleleul” este o tradiție care are menirea de a alunga spiritele rele. Astfel, „Oleleul” – personaj de origine păgână, este primul care pășește în curte și veghează ceata de colindători. Este îmbrăcat în general în cojoc din piele de oaie şi înarmat cu un buzdugan şi cu o sabie din lemn.
„Moșoii” sunt colindători cu măști colorate, reprezentând simbolul comunei Luncavița, singura în care se mai practică tradiția. Cetele de colindători mascați alungă spiritele rele, fiind costumați într-un cojoc lung până în pământ, întors pe dos, din blană de vulpe sau de iepure, măşti făcute din tărtăcuţe, coarne de berbec, panglici colorate, flori şi mărgele colorate.
Dacă ți s-a părut interesant acest articol, te invităm pe pagina de Facebook Agromedia.ro pentru mai multe discuții despre agricultură, trucuri și sfaturi pentru gospodari!
