Succesiune teren agricol. Tipuri de moștenire și acte necesare

26.03.2021
Succesiune teren agricol. Tipuri de moștenire și acte necesare

Succesiunea unui teren este un proces destul de minuțios și necesită urmarea unor pași stricți. Moștenirea sau succesiunea este procedura legală prin care bunurile unei persoane care a încetat din viață sunt transferate altei persoane, fie mobile sau imobile.

Tipuri de moștenire

Moștenirea se poate acorda legal sau testamentar.

Moștenirea testamentară

Acest tip de moștenire are loc atunci când persoana decedată împarte bunurile după propria voință, către unul sau mai mulți dintre succesorii săi, prin un testament. Testamentul trebuie să fie recunosc de lege, așadar trebuie să aibă una dintre următoarele forme prevăzute legal:

  • Testamentul olograf – reprezintă un document scris de mână, datat și semnat de testator, dar poate fi atacat în instanță de către succesorii nemulțumiți
  • Testamentul autentic sau notarial – este dictat de testator în fața unui notar public, alături de alți doi martori. Astfel, valoare de act autentic și se păstrează inclusiv în arhivele notariale. Notarul verifică dacă testatorul este în deplinătatea faculăților mintale, astfel nu poate fi contestat.

Moștenirea legală

Acest tip de moștenire se aplică atunci când persoana care a încetat din viață nu a lăsat un testament, sau atunci când testamentul nu acoperă toate bunurile pe care defunctul le deținea la momentul decesului. În plus, acest tip de succesiune se mai face atunci când există un testament, însă nu este găsit valabil, sau când nu a fost încheiat în una dintre formele legale.

Moștenitorii legali

Procedura legală de moștenire este reglementată de Legea nr. 287/2009 – Codul Civil , cu modificările și completările ulterioare. Astfel, moștenitorii legali, sunt: soțul/soția persoanei decedate, copiii și urmașii acestora, părinții, bunicii, străbunicii (dacă este cazul) și alte persoane, până la gradul al patrulea de rudenie, inclusiv.

Legea de preferință este stabilită de lege, astfel:

  • Clasa I (descendenții) – copiii (naturali sau înfiați în condițiile legii), nepoții și strănepoții persoanei defuncte
  • Clasa II (ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați) – în situația unui persoane decedate fără urmași, atunci bunurile revin părinților săi (ascendenții privilegiați) sau fraților și surorilor sale (colateralii privilegiați) și descendenților acestora
  • Clasa III – (ascendenții ordinari) – bunicii și străbunicii persoanei defuncte, pe linie paternă sau maternă
  • Clasa IV – (colateralii ordinari) – rudele pe linie colaterală până la gradul al patrulea, adică unchii, mătușile și verișorii primari ai persoanei decedate, alții decât cei deja încadrați în clasa a II-a de moștenitori legali

În situația unui testament, testatorul poate elimina din succesiune una sau mai multe persoane care au drept legal de moștenire.

Acte necesare pentru succesiune

Se depun următoarele acte la Biroul de Stare Civilă din localitatea de domiciliu a persoanei defuncte, în scopul eliberării sesizării privind deschiderea procedurii succesorale:

  • cerere-tip
  • certificatul de deces în original al defunctului pentru care se face succesiunea
  • certificatul de atestare fiscală în original, eliberat pe numele defunctului de Direcția de Taxe și Impozite Locale, prin care se atestă dacă sunt sau nu datorii la bugetul local
  • certificatul de atestare fiscală, în original, eliberat pe numele defunctului de Direcția Locală a ANAF, prin care se atestă dacă persoana care lasă moștenire are sau nu datorii la bugetul de stat
  • certificatul de naștere și de căsătorie pentru soția sau soțul supraviețuitor
  • certificatul de naștere și de căsătorie (dacă este cazul) pentru toți moștenitorii, împreună cu actele de identitate ale acestora
  • actele de proprietate pentru toate bunurile care intră în succesiune (titluri de proprietate, acte de vânzare/cumpărare, procese verbale, contracte de împrumut, dar și certificate de acționar, extrase de cont etc.)
  • testamentul, dacă este cazul

Taxe și impozite pentru succesiune

În cazul unei succesiuni dezbătute în fața unui notar, atunci onorariul procedurii este suportat de toți moștenitorii. În cazul unui singur moștenitor, atunci acesta va suporta toate costurile.

Potrivit Codului Fiscal, în cazul în care succesiunea este dezbătută în cel mult doi ani de la deces, moștenitorii sunt scutiți de impozit. Dacă dezbaterea succesiunii se face după cei doi ani, moștenitorii datorează statului 1% din valoarea totală a masei succesorale, fie că e vorba despre bunuri imobile sau mobile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *