România deţine o treime din potenţialul balneoclimateric al Europei. Avem 40 de staţiuni balneoclimaterice în România şi resurse naturale pentru 200 de astfel de staţiuni. Este cel mai mare potenţial pe care îl are o ţară din Europa.

Dacă înainte de 1989 toate staţiunile erau pline de turişti străini şi români, care veneau pentru tratament si izvoarele termale, acum peste 50% dintre bazele de recuperare sunt în paragină. În staţiuni precum Voineasa, Băile Herculane, Borsec, sau Tuşnad investiţiile se lasă încă aşteptate, iar unele locuri arată ca după bombardament. Cauzele pentru care s-a ajuns aici sunt administrarea proastă, privatizările păguboase şi revendicările de terenuri şi clădiri.

În centrul istoric din Băile Herculane, clădirile au fost ridicate de austrieci în prima parte a secolului al XIX-lea. Bijuterii arhitectonice, incluse în patrimoniul naţional, au căzut însă victimele unor pretinşi investitori. Pavilioanele de cazare şi băile cu ape termale au fost privatizate în 2001, dar proprietarii nu şi-au respectat angajamentele.

În industria românească de turism, Herculane a fost întotdeauna comparată cu staţiunea Karlovy Vary (Cehia), care aduce anual încasări de sute de milioane de euro şi este considerată una dintre „stelele balneare” ale Europei. Cele două seamănă foarte mult, fiind singurele din Europa care au apă termală cu sulf coloidal şi se află la aproximativ aceeaşi altitudine, cu acelaşi decor natural, străjuite de versanţi abrupţi. În plus, şi arhitectura este asemănătoare, amândouă fiind dezvoltate în vremea Imperiului Austro-Ungar.

Altădată „Perla Banatului”, staţiunea Buziaş se degradează pe zi ce trece. Zidurile ciuruite arată ca după război. Un război al indiferenţei. Construită în 1875, special pentru plimbările prin parc ale împărătesei Austriei, colonada de 500 de metri, unică în Europa, nu mai are nimic din aerul regal de altădată.O lege din 2001 a inclus colonada din Buziaş pe o listă a monumentelor istorice. În plus, Buziaşul a fost nominalizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept staţiune-etalon în tratamentul afecţiunilor cardiovasculare. Însă, fără specialişti şi bani, bazele de tratament s-au închis rând pe rând.

Techirghiol si Baile Tusnad, pe primele locuri in topul statiunilor balneare

Cum spuneam mai devreme, Techirghiol se afla pe primul loc intr-un top al statiunilor balneare realizat de Asociatia Romana de Balneologie, fiind urmata de Baile Tusnad, Baile Govora, Calimanesti-Caciulata, Covasna, Baile-Felix, Sovata, Turda, Singiorz Bai si Borsec. Potrivit unui comunicat al Asociatiei Romane de Balneologie, pe ultimele locuri in topul cu 30 de pozitii se afla statiunile balneare Lacul Sarat si Ocna Sugatag. Evaluarea statiunilor balneare pentru anul 2017 a fost prezentata in cadrul Congresului National de Balneologie, de la Baile Govora.

La congres au participat numerosi medici de recuperare medicala, balneologi, academicieni, profesori universitari, specialisti si reprezentanti ai autoritatilor medicale si din turismul balnear din Romania, circa 120 participanti. Evenimentul a fost o ocazie pentru dezbaterea problemelor de interes in balneologie, recuperare medicala, turism balnear si cercetare stiintifica, perspectivele de dezvoltare ale acestui domeniu. Important este ca si de aici, dupa cum rezulta si din inceputul articolului de fata, s-a desprins ideea ca implicarea statului in domeniu ar putea conduce la atragerea de fonduri importante din bani europeni, care ar fi solutia cea mai rapida pentru reabilitarea acestor statiuni, cu potential de tratament european.

Ar fi important daca ar exista o strategie unitara la nivelul statului in atragerea de fonduri europene, iar aceste statiuni ar fi recladite pe baze moderne, cu tehnologii de ultima ora in ceea ce priveste recuperarea medicala, tratamentul specific pentru boli degenerative, care sa atraga pe langa romani si turistii straini. Ministerul Sanatatii ar trebui sa fie arbitru si promotor in domeniu, din partea Guvernului. Intr-o astfel de strategie, pe langa management ar trebui implicati si specialistii din domeniul tratamentului si recuperarii medicale pe baze balneoclimaterice. Nu ramane altceva decat sa speram ca actualul guvern va intelege importanta unui astfel de demers si ar alege dezvoltarea si renasterea staiunilor in locul resemnarii de pe urma jafului nationalizat.

Citește aici continuarea

Cristiana Furtuna
Cu o experienta de peste 8 ani in mass-media, Cristiana Astefanoaiei lucreaza in presa online din 2015. Din timpul facultatii a profesat la o televiziune locala din Galati, luand interviuri, realizand stiri si emisiuni, iar la Bucuresti a descoperit redactia online revistateo.ro. Ulterior a fost project manager si redactor pentru mai multe website-uri. Experienta se concretizeaza in materialele Agromedia care aduc informatii utile cititorilor.

    You may also like

    Leave a reply

    Adresa ta de email nu va fi publicată.

    More in Descoperă