Solstițiul de iarnă are loc marți, 21 decembrie 2021! Aceasta este prima zi astronomică a iernii în emisfera nordică și cea mai scurtă zi din an. Ce se întâmplă la solstițiul de iarnă? De ce este important solstițiul? Bucură-te de fapte și folclor despre solstițiu din The Old Farmer’s Almanac.
Pentru jumătatea nordică a Pământului (emisfera nordică), solstițiul de iarnă are loc anual pe 21 sau 22 decembrie. (Pentru emisfera sudică, solstițiul de iarnă are loc pe 20 sau 21 iunie.) Solstițiul de iarnă este ziua cu cele mai puține ore de lumină solară din întregul an, ceea ce o face să fie „cea mai scurtă zi” a anului. Din fericire, după ce ajungem la solstițiul de iarnă, zilele încep din nou să crească din ce în ce mai mult până când ajungem la solstițiul de vară – prima zi de vară și cea mai lungă zi din an.
Gândiți-vă la asta în felul următor: Deși solstițiul de iarnă înseamnă începutul iernii, acesta înseamnă și revenirea unei lumini mai mari a soarelui. De aici încolo, totul devine din ce în ce mai luminos!
Solstițiul de iarnă marchează începutul oficial al iernii astronomice (spre deosebire de iarna meteorologică, care începe cu aproximativ trei săptămâni înainte de solstițiu). Solstițiul de iarnă are loc o dată pe an în fiecare emisferă: o dată în emisfera nordică (în decembrie) și o dată în emisfera sudică (în iunie). El marchează începutul sezonului de iarnă din fiecare emisferă. Când o emisferă trăiește solstițiul de iarnă, cealaltă trăiește simultan solstițiul de vară!
Acest lucru se datorează axei înclinate a Pământului, care face ca jumătate din Pământ să fie îndreptată în direcția opusă Soarelui, iar cealaltă jumătate să fie îndreptată spre el în momentul solstițiului.
Adesea ne gândim la solstițiul de iarnă ca la un eveniment care se întinde pe parcursul unei întregi zile calendaristice, dar solstițiul durează de fapt doar o clipă. Mai exact, este momentul exact în care o emisferă este înclinată cât mai departe de Soare. Acest lucru este ilustrat în diagrama de mai jos.
În ziua solstițiului de iarnă, suntem înclinați cât mai departe posibil de Soare, ceea ce înseamnă că traiectoria Soarelui pe cer este cât se poate de joasă pe cer. Gândiți-vă la traiectoria zilnică a Soarelui: Acesta răsare în est și apune în vest, făcând un arc pe cer deasupra capului. În timpul verii, Soarele formează un arc de cerc înalt pe cer, dar în timpul iernii, el formează un arc de cerc mai jos, mai aproape de orizont.
Cum putem observa noi înșine efectele solstițiului? În ziua solstițiului, stați afară la prânz și priviți-vă umbra. Este cea mai lungă umbră pe care o veți proiecta tot anul! Faceți acest lucru din nou în ziua solstițiului de vară și nu veți vedea aproape nicio umbră.
Cuvântul solstițiu provine din latinescul sol „soare” și sistere „a sta pe loc”. Deci, în traducere liberă, înseamnă „soarele stă pe loc”. De ce? Timp de câteva zile înainte și după solstițiu, traiectoria Soarelui pe cer pare să înghețe. Schimbarea înălțimii sale la amiază este atât de mică încât traiectoria Soarelui pare să rămână aceeași, sau să stea nemișcată.
A doua zi după solstițiul de iarnă, traiectoria Soarelui începe să avanseze din nou spre nord, ajungând în cele din urmă la punctul cel mai nordic în ziua solstițiului de vară.
Apoi, pe măsură ce vara avansează spre iarnă, punctele de la orizont în care Soarele răsare și apune avansează spre sud în fiecare zi; punctul culminant al traiectoriei zilnice a Soarelui pe cer, care are loc la prânz local, se deplasează, de asemenea, spre sud în fiecare zi. Este un ciclu fără sfârșit!
Ziua solstițiului de iarnă este cea mai scurtă zi din an, ceea ce înseamnă că este ziua în care avem parte de cea mai mică cantitate de lumină naturală. În mod logic, ar fi logic să presupunem că aceasta este și cea mai rece zi a anului, deoarece în această zi suntem expuși la mai puțină lumină solară care ne dă căldură decât în orice altă perioadă. Dar acest lucru nu este adevărat.
Există o mulțime de factori care influențează temperatura unei locații într-o anumită zi, inclusiv altitudinea, stratul de zăpadă și modelele meteorologice la scară largă. De exemplu, stratul de zăpadă blochează parțial absorbția radiației solare de către Pământ, ceea ce duce la o eliberare mai mică de căldură și la o scădere generală a temperaturii. Din cauza acestor factori, nu este posibil să arătăm aceeași dată an de an și să o numim cea mai rece zi.
Nu există un răspuns alb-negru la această întrebare – depinde de definiția pe care o urmați pentru „iarnă”:
Iarna astronomică începe la solstițiul de iarnă și se termină la echinocțiul de primăvară. Anotimpurile astronomice se bazează pe poziția Pământului în raport cu Soarele.
Iarna meteorologică (în emisfera nordică) începe la 1 decembrie și se termină la 28 (sau 29) februarie. Anotimpurile meteorologice se bazează pe ciclul anual al temperaturii și pe modelele climatologice observate pe Pământ.
Deoarece un almanah este definit în mod tradițional ca fiind un „calendar al cerurilor”, noi, cei de la The Old Farmer’s Almanac, urmăm definiția astronomică a anotimpurilor, care afirmă că fiecare dintre cele patru anotimpuri începe la un solstițiu sau la un echinocțiu.
