Acer palmatum, cunoscut sub denumirea populară de arțar japonez, este un arbore exotic, originar din Japonia, dar și din China și Coreea. Cel mai adesea, arțarul japonez este folosit cu scopul de a decora grădinile, parcurile sau spațiile verzi.
Arborele s-a plantat pentru prima dată în Japonia. În jurul anului 1800 și a fost adus în Europa în anul 1820. Arțarul japonez nu se prinde foarte ușor în grădinile din România, având nevoie de o temperaură caldă constată, însă poate fi plantat în ghiveci.
Cum se înmulțește arțarul japonez
Dacă doriți să înmulțiți un arțar japonez prin semințe, atunci trebuie să o faceți fie în perioada toamnei, fie în perioada primăverii, în teren deschis, cu semințe care au fost ținute la frigider înainte de plantare.
O altă metodă de înmulțire, mult mai simplă, este prin butași semilemnificați, recoltați din lăstarii tineri care au crescut în același an, desprinși printr-o tăietură curată. Pentru a încuraja apariția și înmulțirea rădăcinilor, butașul trebuie păstrat într-o substanță rizogenă.
Solul optim pentru plantare trebuie să fie compactat ușor pentru o bună aerisire, dar și pentru un nivel al stratului bine fixat. De asemenea, solul trebuie să fie bogat în humus, fertil, afânat, ușor, reavăn, calcaros și profund.
În jurul spațiului unde se va planta arțarul japonez nu trebuie să existe alte rădăcini, chiar dacă par neînsemnate. Una dintre cele mai importante condiții ale arborelui este drenajul optim, mai ales dacă acesta este plantat la ghiveci.
Pentru a prospera și pentru a avea frunze viu colorate, arțarul are nevoie de multă lumină. De asemenea, este foarte sensibil la temperaturile scăzute, fiind recomandat să se planteze în ghiveci pentru a fi mutat în perioada iernii.
Îngrijire arțar japonez
Plantarea se face toamna, în perioada de repaus vegetativ, în zilele în care temperaturile nu sunt mai mici de 5 grade Celsius. În cazul în care arborele a fost achiziționat din magazin, acesta se plantează împreună cu balotul de pământ cu care a venit.
În perioada de repaus vegetativ, cu precădere în perioada noiembrie – februarie, arțarul japonez trebuie tăiat, însă doar în primii doi ani de viață. Apoi, doar coroana arborelui trebuie toaletată pentru a-i asigura forma dorită.
Arborele are nevoie de tratamente antifungice periodice. De asemenea, ramurile rupte, uscate sau atacate de dăunători trebuie înlăturate.
Boli și dăunători
Arțarul japonez este, de cele mai multe ori, afectat de boli precum făinarea și verticilioza, dar dăunătorii cei mai periculoși sunt păduchii țestoși, omida păroasă și afidele.
