Nașterea Maicii Domnului este una dintre cele mai importante sărbători ale toamnei. Prăznuită de către credincioși pe 8 septembrie, în fiecare an, sărbătoare este marcată cu cruce roșie în calendarul creștin ortodox, fiind o zi în care credincioșii se roagă pentru sănătate.
În plus, peste două milioane de români își sărbătoresc ziua onomastică, purtând prenumele de Maria, Marian și derivate ale acestuia, precum Mărioara, Marin, Mioara, Mariana, etc..
Nașterea Fecioarei a fost un miracol
Deși în Biblie nu există multe informații cu privire la viața Fecioarei Maria, tradiția spune că aceasta a fost născută din părinți extrem de credincioși care s-au rugat toată viața pentru un copil. Părinții Fecioarei, Ioachim și Ana, locuiau în orășelul Nazaret din Galileea și au reușit să aibă un copil la o vârstă înaintată.
Numele de Maria era unul comun în tradiția evreiască. Se spune că data aleasă pentru nașterea Fecioarei, pe 8 septembrie, reprezintă iubirea veșnică. Nașterea Fecioarei a fost anunțată de către Sfântul Arhanghel Gavriil, cel care a anunțat-o și pe Fecioară de venirea pe lume a Fiului lui Dumnezeu.
Fecioara Maria este o personalitate importantă a credinței creștine, având închinate multe sărbători de-a lungul anului. Acestea sunt: Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august).
Ce trebuie să facem astăzi pentru alinare și pace în familie
Toate marile sărbători sunt însoțite de tradiții și obiceiuri. Printre cele mai importante este aprinderea unei candele lângă icoana Fecioarei, alături de o rugăciune.
Femeile care doresc să rămână însărcinate se roagă astăzi la Fecioara Maria pentru a le oferi protecție pe parcursul sarcinii și o naștere ușoară. Rugăciunile femeilor care vor să aibă un copil sunt mai ascultate ca oricând în această zi.
Oamenii sunt așteptați la slujba de dimineață. De asemenea, creștinii duc la biserică fructe, pâine și lumânări pentru a fi sfințite, urmând ca, apoi, să le dea de pomană sărmanilor.
Se spune că această sărbătoare este puntea dintre vară și toamnă, având o semnificație importantă pentru agricultori. Prima sărbătoare a anului bisericesc care a început la 1 septembrie, marchează plecarea păsărilor călătoare și retragerea insectelor în pământ.
Este printre ultimele momente în care se mai pot culege plante de leac, dar începutul culesului nucilor, a viei și a lucrărilor de toamnă la câmp.
Fiind cruce roșie, în această zi nu se spală rufe și nu se muncește câmpul. Ziua trebuie sărbătorită ca atare, o mare sărbătoare creștinească, alături de onomastica celor 1,8 milioane de femei și a celor 400.000 de bărbați care poartă acest nume în România.
