Cele 58 de licee cu profil agricol ale României nu produc destui tractoriști. Majoritatea fermierilor români se plâng de lipsa macenicilor agricoli, o lipsă care a devenit, în ultimii ani, o adevărată criză.
Profesioniștii preferă să lucreze în străinătate
Deși salariile unui tractorist sunt cuprinse, în prezent, între 3.000 și 14.000 de lei, majoritatea profesioniștilor preferă să părăsească țara și să lucreze în străinătate. Desigur, una dintre problemele majore ale acestei meserii este legată de imposibilitatea unei constanțe pe tot parcursul anului, fiind o meserie sezonieră.
Mecanicii agricoli rămași se confruntă cu imposibilitatea de a se adapta noilor modele de tractoare care nu doar că au tehnici de ultimă generație care ajută întreg procesul agricol, dar sunt și mult mai prietenoase în legătură cu gradul de confort al șoferului.
Aceste mașinării care pot ajunge la suma de peste 400.000 de euro sunt mult prea complicate pentru tractoriștii pe stil vechi care, de cele mai multe ori, nu cunosc limba engleză și nu înțeleg operațiunile dezvoltate ale tractorului.
În schimb, tinerii care sunt mult mai expuși la noile tehnologii ale tractoarelor și cunosc limba engleză, susțin că munca de tractorist este mult prea grea.
„Eu am o fermă destul de micuță, dar mi-am luat un utilaj modern care a costat destul de mult. Pur și simplu nu am găsit apoi pe nimeni să-l conducă. Așa că am învățat eu pentru că altfel pierdeam cel puțin un an fără să folosesc utilajul. Asta e situația din agricultura noastră”, declară Sorin Zabcea, un agricultor din estul țării, pentru romania.europalibera.org.
Fermele românești ar avea nevoie, în acest moment de minim 300 de tractoriști. Majoritatea producătorilor agricoli își conduc singuri mașinăriile în care au investit sume enorme, sau apelează la rude care învață să le conducă.
Liceele agricole nu pregătesc tinerii pentru o astfel de meserie
Majoritaea liceelor agricole din România sunt localizate în județele Botoșani, Buzău, Iași și Teleorman. Totuși, majoritatea tinerilor nu își doresc o carieră în agricultură, odată cu primirea diplomei de absolvire.
Aceștia doresc doar să termine cele 12 clase, având o diplomă de Bacalaureat, urmând să lucreze în alte domenii care nu sunt sezoniere.
„Pregătirea tehnologică a acestora, în special pentru clasele de operatori pe utilajele agricole este rămasă în urmă cu un deceniu cel puțin față de ceea ce se întâmplă în fermă. Normal, că nici 5% din absolvenți nu își găsesc locuri de muncă după terminarea liceului”, explică Emil Bălteanu, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice, pentru sursa citată.
Există, totuși, o variantă care poate ajuta România în legătură cu această problemă. Dacă liceele agricole nu reușesc să scoată profesioniști capabili pentru o astfel de slujbă, școlile profesionale vin din urmă.
Un astfel de exemplu este Școala profesională de mecanici agricoli „Gheorghe Burac” din Vlășinești, județul Botoșani, una dintre cele mai mari surse de tractoriști din România.
După clasa terminală, 20 de tineri sunt inițiați în această meserie, primind locuri de muncă imediat cum au absolvit.
