Agricultura regenerativă este o ramură a agriculturii care are ca scop îmbunătățirea calității și a biodiversității solului. Această practică are ca scop vindecarea solului cultivat prin tehnici care nu oferă doar pământului posibilitatea de a se regenera, ci îmbunătățesc sănătatea agricultorilor și a mediului înconjurător, în general.
Cel care a dezvoltat noțiunea de agricultură regenerativă este australianul Darren Doherty, un om care a călătorit în toată lumea în încercarea de a pune în aplicare ideile sale.
Tehnicile de agricultură regenerativă s-au dezvoltat și în cadrul Departamentului de Agricultură al Statelor Unite ale Americii. Aici, fermierii au eliminat ajutorul pesticidelor, ierbicidelor, fertilizatorilor sintetici si a semințelor modificate genetic.
Principalele tehnici de agricultură regenerativă
Printre principalele tehnici de agricultură regenerativă, regăsim:
Atenție sporită la calitatea apei solului (menținere sau îmbunătățire)
Prin utilizarea fertilizatorilor naturali, organici sau de la animale, calitatea apei se poate menține sau îmbunătăți, eliminând, astfel, fertilizatorii sintetici sau nămolurile de epurare. Prin aceste tehnici, solul este reîncărcat cu apă, însă nu este erodat de aceasta.
Un alt mod de a aplica agricultura regenerativă este folosirea apei de ploaie care asigură, în sezonul secetos, o sursă de apă de calitate.
Protejarea contra eroziunii cauzate de apă sau vânt
Această tehnică presupune folosirea culturilor de acoperire, asolamentul culturilor sau agricultura de conservare. Prin culturile de acoperire carbonul și azotul sunt fixați în sol, iar biodiversitatea solului nu este afectată cu ajutorul rotațiilor de cultură.
Cu ajutorul culturilor de acoperire, infiltrația apei de ploaie nu este afectată, iar solul este protejat de eroziunile provocate de vânt. Astfel, plantele diferite folosesc și refac nutrienți diferiți, minimizând apariția bolilor și, implicit, nevoia de a folosi pesticide.
Conservarea culturilor organice
Pentru a păstra integritatea culturilor organice, este necesară eliminarea pesticidelor, a îngrășămintelor și a substanțelor de tip chimic, cu trei ani înainte de a dezvolta cultura.
De asemenea, nu se practică iradierea sau alte tipuri de modificări genetice.
Păstrarea semințelor
Această metodă asigură atât controlul soiurilor, cât și o consistență care este de mare ajutor.
Eliminarea lucrărilor de pregătire a solului
Prin pregătirea solului, după fiecare cultură în parte, ciupercile, râmele și bacteriile sunt ucise, eliberându-se carbon în atmosferă. Prin eliminarea acestor lucrări, nu doar carbonul rămâne în sol, ci și biodiversitatea și apa.
Avantajele agriculturii regenerative
Principalele avantaje ale agriculturii regenerative sunt:
Reducerea costurilor de producție
Atunci când calitatea solului a fost îmbunătățită, există costuri variabile de producție care sunt reduse. De asemenea, prin implementarea mai multor culturi, producție este, implicit, mai mare.
Regenerarea ecologică
Prin aplicarea tehnicilor de agricultură regenerativă, întreg mediul înconjurător are de câștigat. În primul rând, se pune accent pe absorbția carbonului din atmosferă în perioada procesului de fotosinteză.
Astfel, ecosistemul este cel care oferă servicii, fără a afecta și mai tare integritatea solului sau a mediului înconjurător.
Tehnicile propriu-zise care respectă termenii agriculturii regenerative sunt: agricultura cu carbon, gestionarea holistică, planificarea corectă a pășunatului, cultivarea cerealelor în pășuni perene, ferme cu mai multe fațete și agricultura organică.
